În aşteptarea răspunsului CNADNR cu privire la traseul nord al centurii ocolitoare a municipiului Bistriţa, găsesc oportună o enumerare a punctelor tari pentru care, în cazul unui posibil referendum pentru alegerea variantei mai bune, centura Nord reală ar fi atractivă alegătorului.
Noua Centură Nord Reală Bistriţa este optimă deoarece:
1. ocoleşte oraşul Bistriţa, Viişoara şi Unirea, fără a străbate porţiuni din oraş sau a îngrămădi imobilele localnicilor – este în extravilanul municipiului Bistriţa;
2. lasă o zonă de respiraţie între oraşşi viitorul trafic de pe centură;
3. se încadrează ca spaţiu utilizat caracteristicilor necesare unei centuri cu două benzi pe sensul de mers;
4. lasă posibilitatea de dezvoltare a oraşului;
5. urmăreşte altitudinea de 400 de m prin partea limitrofă a depresiunii Bistriţa;
6. nu se interesectează cu multe imobile private sau publice;
7. străbate terenuri din extravilanul localităţilor învecinate;
8. se intersectează cu principalele căi de acces spre centrul oraşului Bistriţa: D151 – strada Soarelui; D 173 B – strada Drumul Tărpiului; D 17 C – strada Drumul Cetăţii / Lucian Blaga; D 172 B – cartier Unirea; strada Subcetate – cartier ANL; strada Drumul Dumitrei Vechi – partea de sus a oraşului.
9. nu este străbătută de nici o cale ferată (nu e nevoie de pod special);
10. nu este străbătută de nici un râu, sau în vecinătatea acestuia – pericolul de erodare;
11. anticipează viitoarea autostradă care va lega cândva Transilvania de Bucovina prin Pasul Tihuţa;
12. ajută direct traficul firmelor din fosta zonă industrială (prin Strada Căstăilor şi Strada Soarelui – Rombat SA, Iproeb SA, Dedeman, Radiatoare din Aluminiu SA, Comelf SA, Mebis SA, Miro SA, etc., prin strada Drumul Tărpiului – Leoni Wiring Systems Ro S.R.L., prin strada Subcetate – Electroplast SA, Biasicom SRL, Schreiner, Don Tour, etc.
13. asigură traficul la obiective strategice de siguranţă– penitenciarul, unitatea militară de la Slătiniţa;
14. asigură accesul rapid la cimitirul Bistriţa;
15. scurteazăşi face mult mai flexibil accesul la groapa de gunoi de la Tărpiu;
16. nu distruge nici o zonă de agrement şi conservă mediul ambiant;
17. asigură o privelişte de panoramă asupra oraşului necesară turismului;
18. captează traficul dinspre Cluj-Napoca şi Baia Mare (E 58 – DN 17), Târgu Mureş (E 578 – DN 15A), Suceava (E 576 – DN 17);
19. nu periclitează dezvoltarea Aerodromului Bistriţa (viitorul aeroport) şi este aproape pentru drumul de legătură cu acesta;
20. are un cost mult mai limitat de 15 milioane de euro pe kilometru.
Dacăîn Spania se estimează costul mediu al unui kilometru de autostradă ca fiind 6 milioane de euro (2007), prin Noua Centură Nord Reală, cu siguranţă nu s-ar ajunge la 15 milioane de euro.
Toate aceste puncte fac din Noua Centură Nord Reală Bistriţa un proiect folositor, economic, practic, sigur, estetic şi o alternativă clară faţă de varianta disputată Sud 2.
Prof. Florin I. Bojor