Cea mai recenta statistica CEDO privind plangerile inregistrate impotriva statului roman confirma, inca o data daca mai era nevoie, ca in Romania se produc, in continuare, abuzuri impotriva cetatenilor, iar dreptul la viata privata sau la libertatea de exprimare nu este catusi de putin garantat. Statistica CEDO se va imbogati in curand cu cauza ziaristului Narcis Daju vs. Romania, in care probe sunt inregistrari ale unor convorbiri telefonice inexistente.
Narcis Daju, jurnalist de investigatii, director al ziarului GorjNews, a depus o plangere la CSM pe motiv ca nu se facuse niciun demers in vederea clarificarii circumstantelor in care au fost interceptate convorbirile telefonice ale mai multor ziaristi din Gorj. Narcis Daju aducea probe prin care arata ca interceptarea a fost ilegala si a avut ca scop eliminarea sa si a unor colegi ai sai, deoarece tulburau apele in care se scaldau grupurile de interese locale. Motivul pentru care procurorul Emil Mota a cerut interceptarea a fost unul fictiv, si anume a pretins ca jurnalistul a avut acces la dosarul unui interlop, caruia ii comunica masurile dispuse in dosar, aceasta in conditiile in care nimeni in afara procurorului care instrumenteaza dosarul de investigatii nu are acces la el. Desi nu exista nicio proba in sustinerea acestei acuzatii, judecatorul Florin Encescu, presedintele Tribunalului Gorj, a autorizat interceptarea convorbirilor telefonice de pe mobilul lui Daju si, pentru ca povestea sa fie demna de balamuc, magistratilor craioveni li s-a parut absolut firesc sa fie interceptat un telefon folosit la acea vreme de Gorj TV pentru SMS-urile trimise de telespectatori la diferite emisiuni. La expirarea termenului de 30 de zile, procurorul Emil Mota a sustinut ca din analiza convorbirilor telefonice reiese ca Daju ar fi vorbit cu comisarii de politie Ion Vinescu si Ion Mirulescu, pe care ziaristul sustine ca nu ii cunoaste si nu i-a vazut in viata sa, despre interlopul din dosarul cu pricina
Zilele acestea procurorii Ponea Elisabeta si Laloianu Constatin de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova au solutionat cu neinceperea urmaririi penale plangerea jurnalistului Narcis Daju impotriva urmaririi abuzive si a falsificarii probelor in dosarul sau de catre procurorul Emil Mota si judecatorul Florin Encescu. In momentul de fata, Daju declara ca se pregateste sa se adreseze instantelor Europene pentru dreptate. El ii acuza pe magistratii implicati de abuz in serviciu si de inventarea unor convorbiri telefonice.
Valentino Acatrinei a castigat la CEDO pentru interceptari ilegale
Cazul nu este singular pentru instantele din Romania. Recent, statul roman a fost condamnat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Valentino Acatrinei vs. Romania, fiind obligat de judecatorii de la Strasbourg la plata sumei de 4.500 de euro, reprezentand daune morale pentru reclamant, judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Acatrinei a intentat, in anul 2004, proces impotriva statului roman, acuzand ca a fost interceptat ilegal, ca au fost incalcate mai multe articole din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, printre care dreptul la respectarea vietii private si de familie. In Hotararea CEDO in cauza Valentino Acatrinei vs. Romania, judecatorii de la Strasbourg arata ca se cunoaste faptul ca in Romania sunt intreprinse interceptari ale convorbirilor telefonice in temeiul protejarii securitatii nationale, cazul judecatorului de la Curtea de Apel Bucuresti nefiind primul de acest tip reclamat la CEDO. Potrivit documentului, fostul judecator Valentino Acatrinei a acuzat incalcarea art. 8 din Conventie, sustinand ca interceptarile telefonice realizate de SRI in anul 2000, in baza carora a fost condamnat la 5 ani de inchisoare pentru trafic de influenta, complicitate la dare de mita si facilitarea savarsirii de infractiuni sunt ilegale. Fostul magistrat a reclamat faptul ca informatiile scoase la iveala de interceptarile telefonice i-au afectat viata privata si ca, in ciuda faptului ca acestea nu erau autentice si originale, au fost folosite in procesul penal care i-a fost intentat, ceea ce echivaleaza cu incalcarea dreptului sau la respectarea vietii private. ”In data de 3 iunie 2002, cei doi experti au intocmit raportul la solicitarea ICCJ. Concluziile lor au fost ca inregistrarile audio nu erau nici autentice, nici originale si s-au exprimat impotriva admiterii ca proba in instanta”, se arata in hotararea CEDO. Cu toate acestea, ”pe 6 noiembrie 2002 ICCJ a pronuntat hotararea condamnarii judecatorului si pedepsirea sa cu 5 ani inchisoare pe baza acestor probe”, reiese din comunicatul CEDO. In consecinta, ”Curtea apreciaza ca, in cauza in speta, Art. 8 al Conventiei a fost incalcat intrucat procedura privind interceptarile telefonice efectuate in temeiul protejarii securitatii nationale este lipsita de garantii” si a constat incalcarea dreptului la respectarea vietii private si de familie.
Si CEDO se poate insela
Comentand faptul ca CEDO a respins acuzatia judecatorului Valentino Acatrinei privind incalcarea dreptului la un proces echitabil, motivand ca modul in care s-au obtinut probele a fost echitabil, o sursa judiciara afirma ca CEDO nu a judecat corect. ”Acesta deoarece CCR a stabilit ca nu pot fi obtinute probe in afara procesului penal, deci inregistrarile obtinute inainte de procesul judecatorului Acatrinei nu pot fi considerate probe valabile. In al doilea rand, odata ce expertii au decis ca probele au fost falsificate, cum se mai poate pune in discutie continutul acestora? Raportul de expertiza criminalistica nr.175/03.06.2002 dispus in cauza si efectuat de expertii ing. Vasile Turcitu si ing. Catalin Grigoras la INEC arata ca inregistrarile nu erau autentice si contineau mai multe interventii (stersaturi, copieri, editari, montaj audio). Instanta nu a tinut cont de concluziile raportului, desi erau singurele probe. ICCJ a executat fara sa analizeze legalitatea probelor”, arata sursa citata anterior.
Radu Lupu
Narcis Daju, jurnalist de investigatii, director al ziarului GorjNews, a depus o plangere la CSM pe motiv ca nu se facuse niciun demers in vederea clarificarii circumstantelor in care au fost interceptate convorbirile telefonice ale mai multor ziaristi din Gorj. Narcis Daju aducea probe prin care arata ca interceptarea a fost ilegala si a avut ca scop eliminarea sa si a unor colegi ai sai, deoarece tulburau apele in care se scaldau grupurile de interese locale. Motivul pentru care procurorul Emil Mota a cerut interceptarea a fost unul fictiv, si anume a pretins ca jurnalistul a avut acces la dosarul unui interlop, caruia ii comunica masurile dispuse in dosar, aceasta in conditiile in care nimeni in afara procurorului care instrumenteaza dosarul de investigatii nu are acces la el. Desi nu exista nicio proba in sustinerea acestei acuzatii, judecatorul Florin Encescu, presedintele Tribunalului Gorj, a autorizat interceptarea convorbirilor telefonice de pe mobilul lui Daju si, pentru ca povestea sa fie demna de balamuc, magistratilor craioveni li s-a parut absolut firesc sa fie interceptat un telefon folosit la acea vreme de Gorj TV pentru SMS-urile trimise de telespectatori la diferite emisiuni. La expirarea termenului de 30 de zile, procurorul Emil Mota a sustinut ca din analiza convorbirilor telefonice reiese ca Daju ar fi vorbit cu comisarii de politie Ion Vinescu si Ion Mirulescu, pe care ziaristul sustine ca nu ii cunoaste si nu i-a vazut in viata sa, despre interlopul din dosarul cu pricina
Zilele acestea procurorii Ponea Elisabeta si Laloianu Constatin de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova au solutionat cu neinceperea urmaririi penale plangerea jurnalistului Narcis Daju impotriva urmaririi abuzive si a falsificarii probelor in dosarul sau de catre procurorul Emil Mota si judecatorul Florin Encescu. In momentul de fata, Daju declara ca se pregateste sa se adreseze instantelor Europene pentru dreptate. El ii acuza pe magistratii implicati de abuz in serviciu si de inventarea unor convorbiri telefonice.
Valentino Acatrinei a castigat la CEDO pentru interceptari ilegale
Cazul nu este singular pentru instantele din Romania. Recent, statul roman a fost condamnat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Valentino Acatrinei vs. Romania, fiind obligat de judecatorii de la Strasbourg la plata sumei de 4.500 de euro, reprezentand daune morale pentru reclamant, judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Acatrinei a intentat, in anul 2004, proces impotriva statului roman, acuzand ca a fost interceptat ilegal, ca au fost incalcate mai multe articole din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, printre care dreptul la respectarea vietii private si de familie. In Hotararea CEDO in cauza Valentino Acatrinei vs. Romania, judecatorii de la Strasbourg arata ca se cunoaste faptul ca in Romania sunt intreprinse interceptari ale convorbirilor telefonice in temeiul protejarii securitatii nationale, cazul judecatorului de la Curtea de Apel Bucuresti nefiind primul de acest tip reclamat la CEDO. Potrivit documentului, fostul judecator Valentino Acatrinei a acuzat incalcarea art. 8 din Conventie, sustinand ca interceptarile telefonice realizate de SRI in anul 2000, in baza carora a fost condamnat la 5 ani de inchisoare pentru trafic de influenta, complicitate la dare de mita si facilitarea savarsirii de infractiuni sunt ilegale. Fostul magistrat a reclamat faptul ca informatiile scoase la iveala de interceptarile telefonice i-au afectat viata privata si ca, in ciuda faptului ca acestea nu erau autentice si originale, au fost folosite in procesul penal care i-a fost intentat, ceea ce echivaleaza cu incalcarea dreptului sau la respectarea vietii private. ”In data de 3 iunie 2002, cei doi experti au intocmit raportul la solicitarea ICCJ. Concluziile lor au fost ca inregistrarile audio nu erau nici autentice, nici originale si s-au exprimat impotriva admiterii ca proba in instanta”, se arata in hotararea CEDO. Cu toate acestea, ”pe 6 noiembrie 2002 ICCJ a pronuntat hotararea condamnarii judecatorului si pedepsirea sa cu 5 ani inchisoare pe baza acestor probe”, reiese din comunicatul CEDO. In consecinta, ”Curtea apreciaza ca, in cauza in speta, Art. 8 al Conventiei a fost incalcat intrucat procedura privind interceptarile telefonice efectuate in temeiul protejarii securitatii nationale este lipsita de garantii” si a constat incalcarea dreptului la respectarea vietii private si de familie.
Si CEDO se poate insela
Comentand faptul ca CEDO a respins acuzatia judecatorului Valentino Acatrinei privind incalcarea dreptului la un proces echitabil, motivand ca modul in care s-au obtinut probele a fost echitabil, o sursa judiciara afirma ca CEDO nu a judecat corect. ”Acesta deoarece CCR a stabilit ca nu pot fi obtinute probe in afara procesului penal, deci inregistrarile obtinute inainte de procesul judecatorului Acatrinei nu pot fi considerate probe valabile. In al doilea rand, odata ce expertii au decis ca probele au fost falsificate, cum se mai poate pune in discutie continutul acestora? Raportul de expertiza criminalistica nr.175/03.06.2002 dispus in cauza si efectuat de expertii ing. Vasile Turcitu si ing. Catalin Grigoras la INEC arata ca inregistrarile nu erau autentice si contineau mai multe interventii (stersaturi, copieri, editari, montaj audio). Instanta nu a tinut cont de concluziile raportului, desi erau singurele probe. ICCJ a executat fara sa analizeze legalitatea probelor”, arata sursa citata anterior.
Radu Lupu