Bistrița găzduiește cea de a XI-a Conferinţă Naţională a Forumului Montan din România, la astăzi, 11 decembrie, în sala de conferinţe a Hotelului Metropolis, începând cu ora 11.00.

Eveniment este organizat în parteneriat cu Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Agenţia Zonei Montane (MADR).

Principala tematică a conferinţei este ”Parteneriatul Montan Internaţional (ONU)” pentru anul 2015 – produsul montan, munţii şi schimbările climatice”.

Programul este următorul:11.00 – 14.30: Deschiderea Conferinţei. Alocuţiuni – oficialităţi. Mesaje internaţionale şi naţionale.

Raportul Forumului Montan din România pentru anul 2015 – preşedinte FMR, prof. univ. dr. h.c. Radu Rey – Senator „Euromontana”

Expuneri: Munţii Carpaţi şi valorile lor. ”Produsul montan” (Dr. ec. Lazăr Latu – director general Agenţia Zonei Montane/MADR, membru Consiliul Naţional al Muntelui); „Munţii şi efectele schimbărilor climatice” (prof. univ. dr. Ioan Jelev – Academia de ştiinţe Agricole şi Silvice, membru Consiliul Director al FMR); ”Sistemul agro-silvo-pastoral şi schimbările climatice” (dr. ing. CS1 Teodor Maruşca – director general ICD Pajişti Braşov, membru CD al FMR); ”Un exemplu de dezvoltare rurală montană durabilă integrată în judeţul Bistriţa-Năsăud” (Emil Iugan – director MIS Grup, vicepreşedinte al FMR, foto); Federaţia Agricultorilor de Munte-Dorna: Proiect româno-elveţian: „Stâne moderne în Carpaţii României”, Proiect româno-norvegian: „Valorificarea fructelor de pădure sălbatice” (ing. Ioan Agapi – director FAMD, vicepreşedinte al FMR, vicepreşedinte al „Euromontana”); ”Experimentul Ardan” (prof. ing. Petre Cătineanu, membru Consiliul Director al FMR); „Stimularea turismului rural montan prin formare vocaţională. Proiect INROTUR” (cercetător ştiinţific Andrei Coca); ”Nevoia de „cultură montană” în societatea românească” (prof. univ. dr. Corneliu Bucur, membru CD al FMR şi al Consiliului Naţional al Muntelui)

14.30: Înmânarea unor distincții

14.45: Lansare de carte

15.00: Vizitarea expoziției ”Produsul montan”.

Post-ul Conferinţa Naţională a Forumului Montan din România, la Bistrița apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Inspectorii din cadrul DSVSA Bistriţa-Năsăud au efectuat un număr de 262 controale în: unităţi de fabricare a pâinii şi produselor de panificaţie, laboratoare de cofetărie, unitati de morărit, unităţi de prelucrare – conservare fructe, unităti de fabricare produse zaharoase, unităţi de fabricare a băuturilor alcoolice şi a alcoolului etilic de fermentaţie, unităţi de fabricare paste făinoase, unităţi de fabricare vin din struguri, centre colectare lapte, unităţi de alimentaţie publică, baruri, cantine, depozite alimentare, unităţi de comercializare a produselor alimentare, supermarketuri, unităti de ambalare, exploataţii de animale şi târguri de animale, pieţe agroalimentare, gospodării ale populaţiei.

Premergător sărbătorilor de iarnă, cu scopul de a proteja sănătatea publică şi interesele consumatorilor, inspectorii DSVSA au format echipe mixte cu reprezentanţii Inspectoratului General de Poliţie, echipe care au controlat atât mişcarea animalelor, cât şi trasabilitatea produselor alimentare.

S-a verificat respectarea cerinţelor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind modul de depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare, în scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare, protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului şi identificarea animalelor.

„În urma controalelor efectuate au fost aplicate 19 sancţiuni contravenţionale și 2 avertismente, în conformitate cu prevederile HG 984/2005, cu modificările şi completarile ulterioare, în valoare de 19.000 lei.
Principalele deficienţe constatate au fost: manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitare-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare; nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare şi a hranei pentru animale în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar veterinar; ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea prevederilor legale aplicabile mijloacelor de transport animale vii, în călătorii de pâna la 65 km; vânzarea sau înstrăinarea în orice mod a animalelor, cumpărarea ori luarea acestora în proprietate cu orice titlu, fără documente prevazute de legislaţia sanitară veterinară în vigoare
În urma controalelor efectuate, inspectorii sanitar veterinari şi pentru siguranţa alimentelor, au dispus reţineri oficiale şi dirijarea spre distrugere a cantităţii de 283,747 kg produse neconforme.
În cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform Programului de Supraveghere şi Control în domeniul Siguranţei Alimentelor, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise, precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate”, a precizat într-un comunicat directorul executiv al DSVSA BN, Sorin Oros-Mănarcă.

Post-ul Inspectorii DSVSA BN au efectuat 262 controale! apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a informat printr-un comunicat de presă că în cursul lunii decembrie 2015 se depun Cererile de acord prealabil pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2016.

Cererile se primesc la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al Municipiului Bucureşti pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Beneficiarii sunt prevăzuţi la art. 4 din HG nr. 1174/2014, respectiv:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;
b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;
c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care producătorii agricoli îşi desfăşoară activitatea:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);
b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;
c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE)al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, cu excepţia suprafeţelor aferente legumelor cultivate în spaţii protejate. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;
g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;
b) adeverinţă aliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
d) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;
e) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;
f) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;
g) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;
h) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;
i) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;
j) cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;
k) angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.

„În anul 2016, diferenţa dintre rata accizei standard prevăzută în coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal şi rata accizei reduse prevăzute la alin. (2), se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Valoarea accizei pentru anul 2016 va fi comunicată de către Ministerul Finanțelor în perioada imediat următoare”, informează APIA BN.

Post-ul În decembrie se depun cererile pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Studenții Facultăților Extensiei Bistrița din cadrul UBB, cu sprijinul cadrelor didactice universitare, dar și ”Trupa noastră Profii”, vor susține un concert de colinde intitulat ”Deschide-ți inima!”.

„Colinde, atmosferă studențească, chitare, spectacol. Aula Magna UBB. Marți 15.12.2015, ora 16. Vă aștept”, a notat pe pagina de socializare unul din membrii formației ”Trupa noastră Profii”.

Post-ul Concert de colinde la UBB apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Bugetarii nu vor putea să beneficieze de tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă şi premii în anul 2016, aşa cum reiese dintr-un proiect de act normativ al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Propunerea este valabilă indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare al acestora, inclusiv pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice.

În cazul instituţiilor publice, este vorba de bugetarii care lucrează în Parlament, Administraţia Prezidenţială, ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, dar şi instituţiile aflate în subordinea/coordonarea acestora.

În ceea ce priveşte instituţiile publice locale, sunt vizate comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, care au personalitate juridică, indiferent cum este finanţată activitatea acestora.

Totuşi, vor exista şi anumite excepţii, aşa cum dispune proiectul de ordonanţă de urgenţă. Concret, sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale vor putea să primească premii. Totodată, vor putea să acorde tichete de masă instituţiile finanţate integral din venituri proprii, serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Altă măsură propusă pentru anul viitor, este ca munca suplimentară, cea în zilele de repaus săptămânal, cea de sărbători legale şi în celelalte zile în care nu se lucrează să fie compensată doar cu timp liber corespunzător.

„În anul 2016, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora, cu excepţia situaţiilor când prin prezenta ordonanţă de urgenţă se dispune altfel”, scrie în proiectul publicat de MFP.

Pe deasupra, în 2016 nu se vor acorda nici ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, la retragere, la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Excepţie de la această regulă va face doar situaţia în care încetarea raporturilor de muncă/serviciu va fi ca urmare a decesului angajatului.

Neacordarea tuturor acestor drepturi pentru bugetari este o măsură valabilă şi în anul curent. Potrivit iniţiatorilor propunerii de act normativ, prelungirea acesteia cu încă un an este necesară pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar pentru anul 2016.

„În anul 2015, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, cu modificările şi completările ulterioare, a fost suspendată aplicarea prevederilor legale care reglementau acordarea anumitor drepturi personalului din sectorul bugetar (ore suplimentare, premii, tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă, indemnizaţii la ieşirea la pensie, trecerea în rezervă sau retragere). În vederea încadrării în ţinta deficitului bugetar pentru anul 2016, se propune continuarea măsurii de neacordare a acestor drepturi şi în anul 2016”, este menţionat în nota de fundamentare a proiectului.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă nu se aplică în momentan, deoarece trebuie adoptat de Executiv şi publicat în Monitorul Oficial.

Post-ul Bugetarii nu vor primi nici în 2016 tichete de masă, tichete cadou şi vouchere de vacanţă apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat în dezbatere un proiect de Ordonanță de urgență în care se regăsesc și unele modificări aduse măsurilor fiscale cuprinse în Noul Cod fiscal, care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.

Noul Cod fiscal, prevede că pentru veniturile din pensii, calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) se va face folosindu-se valoarea punctului de pensie stabilit pentru fiecare an fiscal.

De la anul, valoarea punctului de pensie va crește de la 830,2 lei, cât este în prezent, la 871,7 lei, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă lansat în dezbatere publică de MFP.

De asemenea, în loc de „valoarea unui punct de pensie”, art. 160 din Noul Cod fiscal va face referire la „valoarea, întregită la un leu, a unui punct de pensie”.

Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte valoarea, întregită la un leu, a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv. – Art. 160 alin. 1 din noul Cod fiscal, în varianta propusă de MFP.

Post-ul Schimbări majore la procedura de calcul a contribuției apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Un avocat din Cluj-Napoca şi un specialist IT din Bistriţa au fost filmaţi interpretând o variantă inedită a colindului „„Vin Colindătorii””. Videoclipul a adunat în câteva zile peste 100.000 de vizualizări și i-a înduioșat pe români.
Internauții au fost impresionați de interpretarea și de vocile celor doi, dar mai ales de versurile colindului:
Videoclipul a fost filmat la Mănăstirea Dumbrava din județul Alba și a devenit viral pe internet. Călin Merca, de profesie avocat, și Emil Floare, IT-ist, au fost filmați în timp ce colindau în mănăstire, în ajun de Moș Nicolae. Colindul se numește „Vin colindătorii”, este scris Radu Gyr și cântat de Tudor Gheorghe, iar versurile sunt cu adevărat emoționante și sunt inspirate din vremurile pe care le trăim.

SURSA:ziarulclujean.ro

Post-ul Avocat și IT-ist, colind viral apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

La Campionatele Mondiale de haltere din acest an, Sîncrăian a terminat pe locul 5 la total, în limitele categoriei 85 kg.

În ancheta DJST Bistrița, pe locul 2 s-au clasat, la egalitate, Cristian Bățagă, component al lotului național de gimnastică artistică și membru al lotului olimpic, și Bernadette Szocs, jucătoare de tenis de masă, la rândul său componentă a lotului olimpic.

Bernadette Szocs este medaliată cu argint la Campionatele Europene cu naționala României.

Ambii sportivi sunt legitimați la CSM Bistrița, unde Cristian Bățagă îi are antrenori pe Augustin Pop, Liviu Pop și Vasile Vug, iar Bernadette Szocs este pregătită de Marian Filipaș.

Echipa anului în județul Bistrița este cea masculină de gimnastică artistică a clubului CSM-LPS Bistrița, ai cărei antrenori sunt Augustin și Liviu Pop.

În cadrul anchetei, pe locul 4 s-a clasat Dragoș Sângeorzan (karate kyokushin, CS Karate Bistrița, antrenor Radu Sângeorzan).

În continuare s-au clasat pe locul 5 Liliana Musteață (taekwondo, CS Ilyo Bistrița, antrenor Marius Muthi), pe 6 a fost Monica Csengeri (haltere, CSM Bistrița, antrenor Eugen Chivu), locul 7 a fost ocupat de Octavian Rada (karate kyokushin, CS Karate Bistrița, antrenor Radu Sângeorzan), pe 8-9 s-au situat Cristiana Cîrlejan (karate kyokushin, CS Karate Bistrița, antrenor Radu Sângeorzan) și Andreea Clapa (tenis de masă, CSM Bistrița, antrenor Marian Filipaș), iar locul 10 a fost ocupat de Alin Cioancă (schi-biatlon, CSM-LPS Bistrița, antrenor Rodica Drăguș), potrivit AGERPRES.

Mențiuni speciale au au obținut Luca Moldovan (karate kyokushin, CS Karate Bistrița, antrenor Radu Sângeorzan), Georgiana Cîrlejan (la fel) și Tania Plăian (tenis de masă, CSM Bistrița, antrenor Marian Filipaș).

Post-ul Sîncrăian sportivul anului apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Patru persoane au murit şi o a cincea  se zbate între viaţă şi moarte după ce maşina în care se aflau a fost lovită în plin de un tren.

Accidentul s-a produs sâmbătă, în jurul orei 4.00, la trecerea de nivel cu calea ferată din cartierul Viişoara al municipiului Bistriţa.

Post-ul Accident cumplit! Patru tineri au decedat după ce maşina în care se aflau a fost lovită de tren apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Ziaristul american Denny Walsh, de la publicația Sacramento Bee, a vorbit despre Dumitru Martin, unchiul deputatului PSD Eduard Martin, arestat de FBI dupa ce a incercat sa mituiasca un ofiter din fortele aeriene americane.

Jurnalistul spune ca aceasta este cea mai mare mita de care a auzit. Denny Walsh a relatat in articolul publicat ca Dumitru Martin ar fi incercat sa obtina un contract privind baza militara de la Mihail Kogălniceanu. Martin a fost arestat de agentii FBI pe 1 decembrie, pe aeroportul din San Francisco. Suspectul este fratele fostului prefect de Constanţa, Gheorghe Martin, si unchiul deputatul PSD Eduard Martin. Jurnalistul american a declarat ca este cea mai mare mita de care a auzit.

„Cred ca este un caz foarte important. Daca vorbim despre suma, este cea mai mare de care am auzit. Investigatia a durat aproape un an si jumatate. Au fost mai multe intalniri intre cei doi agenti FBI sub acoperire, Martin si alti reprezentanti ai firmei sale, Polaris. Pedeapsa maxima pe care o poate primi pentru acuzatiile care i s-au adus este de 15 ani de inchisoare. Din experienta mea, estimez ca va primi o sentinta intre 8 si 10 ani. Va merge la inchisoare, asta este sigur. Scapa (n. red. de inchisoare) doar daca va fi declarat nevinovat. Daca va pleda vinovat si va fi judecat de un complet de jurati, va merge la închisoare”, a spus Walsh, potrivit Digi 24.

Sursa: Stiripesurse.ro

Post-ul Corupția din România i-a șocat pe americani apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Tăierile ilegale de copaci din România au îmbogățit agenți economici și firme din alte țări. În ultimi ani aniHolzindustrieSchweighofer a preluat monopolul pieței. De vorbă cu deputatul Doina Pană, fost ministru al fost ministru al Apelor şi Pădurilor, aflăm luptele purtate împotriva „mafiei lemnului” și totul despre „RADARUL PĂDURILOR”,  unul dintre cei mai importanți piloni de protecție a resurselor de lemn din România.

După o perioadă în care mass-media și-a întors fața către un subiect ce trebuia tratat cu maximă importanță, s-a reușit combaterea tăierilor ilegale de lemne. Doina Pană lupta în mandatul său de ministrul al Apelor și Pădurilor pentru implementarea programului „Radarul Pădurilor” și se lovea de amenințări și tentative de discreditare politică la adresa ei. Acum însă, rămasă deputat, aceasta susține că „s-au mai liniștit apele”.

„Nu am mai fost discuții în Parlament pe tema tăierilor ilegale de lemne, pentru că nu mai ține de acea instituție. Toate problemele ce mai există pe acest subiect mai sunt discutate la minister. Aici am câteva nemulțumiri, dar important este respectarea Codului Silvic. Acest Cod vine cu principii generale și este ca o Biblie. Sunt prevăzute măsuri în cod, pentru a reduce tăierile ilegale dar  pionul principal pentru combatere este Radarul Pădurilor.

Cifrele unui studiu al Greenpeace arată că în România, între 2000 și 2011,au dispărut de pe fața pământului 280.000 de hectare. Dintre acestea, spun activiștii EIA, cel puțin jumătate reprezintă tăieri ilegale. Iar un principal destinatar al lemnului tăiat ilegal este Schweighofer, acuză ei”.

Arma de combatere

Fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri Doina Pană, anunța în 2014 faptul că sistemul informatic de control pentru prevenirea tăierilor ilegale urma să fie testat în toată ţara din 21 septembrie şi implementat din 8 octombrie, iar populaţia nu ar fi afectată în exploatarea lemnului pentru uz casnic.

Zis și făcut. În urmă cu doi an a luat naștere sistemul ce a primit denumirea de „Radarul Pădurilor”. Acest soft, conținea o bază uriași în care era raportata situația pădurilor în timp real. Inițial, până la data de 5 a următoarei luni, agenții economici și exploatatori trebuiau să raporteze activitatea.

„Radarul pădurilor înseamnă o bază de date uriașăîn care sunt cuprinse toate amenanjamentelesau altfel spus, situația pădurilor la ora respectivă. Acest program informatic, datorită unei norme europene trebuia să urmărească și drumul lemnului din pădure la destinatarul final. Pânăîn data de 5 al unii următoare trebuia săse comunice date despre transporturi și ei comunicau doar ce era legal. Grav este faptul că majoritatea tăierilor ilegale erau transportate cu acte. Adică, de fapt cu același aviz făceau mai multe transporturi, în cazul în care nu îi verifica nimeni pe drum, ori la control ziceau că au uitat anumite acte dintre cele necesare efectuării transportului. Pentru a combate aceste lucruri, s-a cerut ca avizele de însoțire a transporturilor de lemne să fie personalizate și tipărite de Imprimeria Română. Pentru încă 15.000 de euro cei care au creat softul, au pus în aplicare o extensiune a programului prin care se comunicau datele în timp real și nu până în data de 5 a lunii următoare” spune Doina Pană.

Tăietorii de lemne obligați să aibă smartphone

Statul le-a cerut agenților economici ce se ocupau cu vânzare-cumpărare de lemn și exploatatorilor să aibă tablete și telefoane smart pentru ca în momentul în care lemnul este încărcat din pădure să fie înregistrat în softul implementat de Ministerul Apelor și Pădurilor. Obligația se aplica celui ce transporta lemnul de la plecare la destinatar. Iar ulterior un ordin obliga receptorul de lemn să verifice codul de pe actele de însoțire a mărfii.

„Nu se mai putea continua așa. Nu exista să mai fie camioane întregi, încărcate cu lemne ce dispar și să nu le vadă nimeni. Radarul Pădurilor exclude negocierile cu polițiștii sau cu pădurarii. I-am obligat pe operatorii economici să se doteze cu  tablete și smartphone, pentru a comunica datele în timp real. Adică, atunci când se pleacă din pădure, șoferul comunică date în sistem și dacă acele informații introduse de ei sunt legale, atunci softul generează un cod unic. Dacă acesta se află într-o zonă fără semnal, poate accesa softului și i se trimite un cod provizoriu, iar când ajunge în zonă cu acces la rețea i se comunică automat codul unic permanent și final” explică Pană.

Aceasta avertizează și faptul că va face „gălăgie” dacă în următoarea perioadă nu se va găsi o cale prin care depozitele, vagoanele sau destinațiile către care sunt transportați metri cubi de lemn din pădure, nu vor verifica acel cod generat de soft.

Oricine poate ajuta la stoparea tăierilor ilegale

Sistemul Radarul Pădurilor funcționează în cel mai simplu mod. Cetățenii apelează numărul de urgență, 112 și transmit operatorilor numărul de înmatriculare al mașini. Mai departe se verifică în soft dacă există un transport legal efectuat mașina în cauză. În cazul în care nu apare în sistem, operatorii iau legătura cu poliția din zona respectivă și se intervine pentru a opri transportul.

„Eu am interzis în Codul Silvic monopolul pieței. Tăiem anual 18 milioane de metri cub de lemne, iar  5 milioaneexploatează doar cei de la HolzindustrieSchweighofer, exclusiv material rășinos. Din cele 18 milioane de metri cub de lemn doar 9 milioane reprezintă lemn rășinos exploatat în România. Astfel, peste 50% din lemnul rășinos îl lua HolzindustrieSchweighofer”, mai spune deputatul Doina Pană.

În altă ordine de idei, o interzicere a exportării de lemn din România dăunează economiei. Peste 5 % din Produsul Intern Brut al țării vine din resursele lemnoase. În Codul Silvic există două articole ce protejează oarecum pădurile: nici o firma nu poate licita lemnul  dacă nu  demonstrează că a prelucrat superior cel puțin  40 % din lemnul achiziționat și exploatarea locală a lemnului spune că daca e o firma din zona își face o fabrica de mobilă să aibă un avantaj când merge la licitație.

Poliţiştii constată o diminuare semnificativă a tăierilor ilegale de arbori la nivel naţional, după introducerea sistemului informatic de monitorizare a traseului lemnului şi datorită intensificării acţiunilor în domeniu.
În primele nouă luni ale acestui an au fost controlate peste 50.000 transporturi de material lemnos şi aproape 8.000 de obiective de interes – ca, de exemplu, exploatări, depozite sau ocoale silvice.
În urma verificărilor au confiscaţi aproape 140.000 de metri cubi de material lemnos fără documente legale justificative, iar peste 1700 de persoane au fost cercetate pentru comiterea de infracţiuni silvice.
Într-un comunicat al Poliţiei Române se arată că au fost aplicate circa 15.600 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de aproximativ 18 milioane şi jumătate de lei.

Post-ul Doina Pană explică lupta pentru Radarul Pădurilor și necesitatea existenței acestuia apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

În ultimele săptămâni DNA a lansat acuzații la adresa deputatului bistrițean din PNL, Ioan Oltean și după ce au cerut Camerei Deputaților să voteze în favoarea arestării acestuia, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât altceva.

DNA a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile a deputatului PNL Ioan Oltean, în dosarul în care este acuzat că a intervenit la ANRP pentru despăgubirea ilegală a omului de afaceri Mihai Rotaru de la care ar fi primit mită 600.000 de euro.

Însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins în 10 decembrie cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a deputatului Ioan Oltean și au decis în schimb, ca cel din urmă să fie cercetat sub control judiciar.

A fost sigur că va fi arestat

Cu o săptămână înaintea votului, Ioan Oltean declara într-o conferință de presă că nu mai are nici o speranță, că nu se teme și că și-a făcut bagajul, referindu-se la o posibilă arestare a sa.

Oamenii legii îl acuză pe politicianul bistriţean de trafic de influenţă şi abuz în serviciu, în baza unui denunţ făcut de un preot din Chitila care a ispăşit doi ani şi jumătate de puşcărie într-un dosar privind despăgubiri acordate de ANRP.

Ioan Oltean spune că de la calitatea de suspect în dosar şi până la transformarea în învinuit a fost doar un pas. Un pas care a durat doar 10 minute, fără însă care procurorii să îi prezinte alte probe suplimentare care să stea la baza noii încadrări juridice.

„A urmat audierea mea de către procurorul de caz. Mi s-au adus la cunoştinţă faptele într-un proces verbal prin care luam act că am calitatea de suspect. Cuprindea cele două infracţiuni, cea de trafic de influenţă şi că aş fi luat suma de 600.000 de euro, şi cea de complicitate la abuz în serviciu pentru că aş fi influenţat membrii Comisiei ANRP, în sensul de a aproba un dosar ce cuprindea evaluarea unui teren la o sumă mult mai mare decât în realitate. Nu mi-au fost prezentate nici un fel de alte informaţii în respectivul proces verbal. La 10 minute după această prezentare, mi s-a prezentat un alt proces verbal spre semnare şi aducere la cunoştinţă, prin care eram transformat din suspect în inculpat, fără ca în prealabil să mi se fi prezentat vreo probă suplimentară sau elemente suplimentare care să conducă la transformarea mea din suspect în inculpat. S-a pus în mişcare urmărirea penală, iar a doua zi, în 27 noiembrie, s-a cerut deja Parlamentului ridicarea imunităţii şi pentru a putea fi reţinut şi arestat”, a mărturisit politicianul bistriţean.

Teodorescu are 10 zile să scoată un milion de lei

Procurorii DNA au dispus, joi, 10 decembrie luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, pentru o perioadă de 60 de zile, faţă de deputatul Cătălin Teodorescu, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP),(trimis în judecată sub control judiciar în altă cauză), pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

DNA precizează, într-un comunicat de presă, căva depune, în termen de 10 zile de la data emiterii prezentei ordonanțe, o cauțiune în valoare de 1.000.000 lei, ce va fi consemnată pe numele inculpatului la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, la o unitate bancară.

Pe timpul cât se află sub control judiciar pe cauțiune, deputatul trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției și la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției sau instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la secția de poliție, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent;
e) să nu se apropie de și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu inculpații și cu martorii din același dosar
f) să comunice periodic, conform programului de supraveghere, informații relevante despre mijloacele sale de existență;
g) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Deputatul Cătălin Florin Teodorescu este acuzat că, împreună cu alţi inculpaţi, membri în comisia din ANRP, CrinuţaDumitrean, atunci preşedinte al ANRP, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Marko Attila, Rodica Constantinovici şi Lăcrămioara Alexandru, a aprobat ilegal un raport de evaluare, potrivit evz.ro. Prin acel raport un  teren de peste 61.000 de metri pătraţi din Piteşti a fost evaluat la 108.932.000 de lei (aproximativ 25 de milioane de euro), sumă acordată drept despăgubire lui Mihai Rotaru.

Însăși Kovesi susține că s-a produs o inegalitate

Laura Codruța Kovesi, procurorul sef alDNA, a declarat, joi, ca situația înregistrată miercuri la Camera Deputaților, când a fost ridicata imunitatea luiIoan Oltean, dar nu şi a lui Cătălin Teodorescu, creează o inegalitate în aplicarea legii şi blochează cursul Justiției, motiv pentru care imunitatea parlamentară ar trebui eliminată.
Într-un interviu acordat TVR, Laura Codruța Kovesi a vorbit despre acest caz reamintind că situația nu este una nouă, în ultimii ani înregistrându-se de mai multe ori situații în care cererileDNAde ridicare a imunității să fie admise sau respinse.

„Această situație creează oinegalitate în aplicarea legii. În cazul deputatului Cătălin Teodorescu, încadrarea juridică e aceeași cu a celorlalte persoane anchetate în dosar. Singura diferență e că alte 5 persoane sunt în arest preventiv, iar față de el nu s-a putut lua această măsura (…) Printr-o decizie politică, care se ia în Parlament, se blochează cursul Justiției (…).

Semnalul pentru societate nu e unul pozitiv: daca ești deputat și iei mita sau facitraficde influență, poți să nu fii arestat preventiv, în timp ce toate celelalte persoane din dosar sunt arestate preventiv”, a declarat procurorul sef al DNA.

Post-ul Săptămână dificilă încheiată relativ ușor pentru deputatul Ioan Oltean apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Aproape 50 de contracte au fost atribuite direct, anul acesta, de Primăria Bistriţa condusă de Ovidiu Creţu. Printre firmele care au fost favorizate de soartă regăsim nume binecunoscute, abonate la banii publici. Unele dintre ele au o colaborare ceva mai îndelungată cu municipalitatea bistriţeană, altele sunt mai nou apărute pe firmament.

Municipalitatea bistriţeană nu face notă discordantă în ceea ce priveşte atribuirea directă de contracte. În acest caz sunt câteva firme care au prins câte două, trei sau chiar patru contracte atribuite direct de primărie.

Imobil Dan, circa 200.000 lei direct

Imobil Dan SRL a primit anul acesta două contracte prin atribuire directă de la primăria condusă de Ovidiu Creţu.

Primul i-a fost atribuit la finele lunii mai şi a avut ca obiect extinderea spaţiilor pentru birouri în clădirea de pe str. Gheorghe Şincai, nr. 2. Valoarea contractului a fost de 249.137,75 lei, adică de aproximativ 57.000 de euro.

Cu privire la această clădire care adăposteşte Direcţia de patrimoniu din cadrul municipalităţii dar şi cea de Servicii Publice a fost un întreg scandal în anii care au trecut din cauza unor probleme de proiectare. Mai precis, firma care a întocmit în 2010 proiectul – SC Arhi Beast SRL din Cluj Napoca – a omis ca tavanul clădirii să fie tratat ignifug, motiv pentru care municipalitatea s-a aflat în situaţia în care, după finalizarea construcţiei, să nu poată da în folosinţă clădirea din cauză că nu putea obţine avizele necesare de la ISU. Problema a trebuit, evident, remediată. Constructorul, SC Imobil Dan SRL, a încasat de pe urma construirii acestei clădiri peste 4 milioane lei.

Revenind la atribuirile directe, cel de-al doilea contract a fost primit de Imobil Dan SRL de la municipalitatea bistriţeană în luna iulie şi a avut o valoare de 179.287,34 lei (circa 40.000 euro). Obiectul contractului a fost reabilitarea spaţiilor în care va funcţiona noul centru de promovare turistică din municipiu.

Şi fiindcă tot vorbim de acest nou centru de informare turistică, municipalitatea a mai atribuit pentru acest obiectiv un contract, în valoare de 73.000 lei, pentru prestarea serviciilor de realizare web site, inclusiv baza de date cu informaţii turistice. Contractul a fost atribuit unei firme din Baia Mare, SC Trencadis Corp SRL.

Inst-Nistor, peste 260.000 lei de la primărie

Inst – Nistor SRL din Bistriţa a primit nu mai puţin de patru contracte prin atribuire directă anul acesta de la Primăria Bistriţa. Primul, în valoare de 92.661 lei, i-a fost servit în luna iulie pentru montarea de contoare pentru contorizarea apei reci din apartamentele din blocurile de locuinţe sociale din cartierul Viişoara.

În aceeaşi lună, Inst-Nistor SRL a mai primit un contract în valoare de 76.262,75 lei, pentru reabilitarea faţadei laterale a unui imobil dinspre curtea imobilului care adăposteşte sediul CETIN de pe pietonalul Liviu Rebreanu.

Spre finele lunii noiembrie, au venit alte două contracte pentru SC Inst – Nistor SRL din Bistriţa, care au acelaşi obiect. Misiunea firmei a fost de data aceasta de a executa lucrări de reparaţii generale şi reabilitare faţade la imobile din Centrul istoric al municipiului.Lucrările au fost împărţite în două loturi, şi ambele au fost atribuite firmei bistriţene. Astfel, un contract a fost în valoare de 58.988,28 lei, iar pentru cel de-al doilea lot Inst – Nistor va primi 51.400,93 lei.

P-Delta SRL, aproape 90.000 lei

Alte două contracte au fost atribuite de Primăria Bistriţa în septembrie, respectiv octombrie, unei firme din Cluj Napoca – SC P-DELTA SRL. Primul contract, în valoare de 45.980 lei a avut ca obiect elaborarea documentaţiilor tehnic-economice pentru reabilitarea Centrului de zi pentru persoane vârstnice din municipiu.

Cel de-al doilea contract încheiat de municipalitate şi firma clujeană a avut o valoare de 41.900 lei şi a avut ca obiect elaborarea fazelor de proiectare la obiectivul de investiţii: „Reabilitare şi modernizare Grădiniţa Dumbrava Minunată”

Chioşcuri de lemn de la tata Iugan!

Şi fiindcă municipalitatea organizează tot felul de târguri tradiţionale, mai ales în prejma sărbătorilor de iarnă, e nevoie de chioşcuri. Chioşcuri de lemn, bineînţeles! Şi cine credeţi că a câştigat, cel puţin din 2013 încoace, contractele aferente? Un nume sonor din lumea afacerilor cu lemn – SC Silvania International SRL din Lunca Ilvei, firmă care face parte din grupul de firme Mis Group SRL controlat de Emil Iugan.

De reţinută că în fiecare an, Primăria Bistriţa a comandat, potrivit purtătorului de cuvânt Mihai Ruşti, câte 10 bucăţi de chioşcuri de lemn. Cu toate acestea sumele diferă.

Astfel, în 2013 pentru 10 chioşcuri de lemn, municipalitatea plătit firmei care în acte figurează pe numele fiicei lui Iugan, Virginia Farcaş, 47.839 lei.

În anul următor, suma aproape s-a dublat şi a ajuns la 79.580 lei, în timp ce anul acesta este şi mai mare, valoarea contractului fiind de 80.500 lei.

Câte-un pic, pic, pic…

Sunt însă şi firme ale căror nume îl întâlnim doar o singură dată anul acesta la împărţeala directă a contractelor. Sumele primite însă nu sunt chiar de neglijat.

Astfel, la finele lunii ianuarie, SC Unidal Grup SRL din Bistriţa a primit un contract în valoare de :49.350 lei pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice necesare realizării pentru lucrările de reabilitare a două grădiniţe din municipiu – Grădiniţa cu program prelungit nr. 12 şi Creşa nr. 4 de pe str. Andrei Mureşanu.

La finele lunii februarie, contractul pentru servicii de supraveghere a şantierului pentru obiectivul de investiţii „Amenajare legătura din str.Libertăţii spre zona Zăvoaie, inclusiv construirea podului Berăriei peste râul Bistriţa” a fost atribuit PFA Csillag Ioan Alexandru. Valoarea contractului a fost de 40.219 lei.

PFA Csillag Ioan Alexandru a primit anul acesta, mai precis în luna august, şi de la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud un contract zdravăn, în valoare de 99.500 lei pentru servicii de supraveghere prin diriginţi de şantier pentru obiectivul: „Amenajare şi consolidare DJ 172 H, km 14+043-25+593, Matei-Fântânele-DJ 151”.

Un alt contract substanţial a fost atribuit de municipalitatea bistriţeană în luna februarie pentru elaborarea unei documentaţii pentru un proiect despre care primarul Ovidiu Creţu îşi aduce aminte din când în când dar pentru care nu s-a făcut nimic concret în afara cheltuirii banului public pe hârtii – piste pentru ciclişti.

Nu mai puţin de 105.000 lei au intrat în conturile SC Drumex SRL care a avut drept misiune întocmirea documentaţiei tehnico- economice pentru obiectivul de investiţii „Amenajare pista de ciclişti în municipiul Bistriţa –ETAPA I”

În luna iunie, a fost atribuit un contract în valoare de 66.825 lei, Băncii Transilvania, pentru prestarea serviciilor de plată on-line cu cardul a impozitelor şi taxelor locale prin intermediul dispozitivelor de plată POS şi a serviciilor de acceptare de plăţi electronice, de către instituţiile de credit, prin Sistemul National Electronic de Plata online.

SC Elcom International SRL din Bistriţa a primit, în luna mai, un contract prin atribuire directă de la municipalitate în valoare de 22.000 lei pentru a asigura, timp de doi ani, protecţia PC-urilor din primărie, prin instalarea de programe antivirus.

În luna iulie, Primăria Bistriţa a contractat şi servicii de telefonie şi transmitere de date (internet). Contractul în valoare de 27.495 lei a fost atribuit SC Telekom Romania Communication SA.

În aceeaşi lună municipalitatea a mai atribuit un contract, de data aceasta fiind vorba de asigurarea dotărilor pentru spaţiul realizat de SC Imobil Dan prin mansardarea clădiriide pe str. Gheorghe Şincai, nr. 2, care adăposteşte Direcţia de Patrimoniu şi Direcţia de Servicii Publice. Contractul, în valoare de 81.441,6 lei, a fost primit de SC Valascut Prod SRL din Bistriţa.

În luna august a fost atribuit un contract în valoare de 24.500 lei pentru întocmirea unei expertize tehnice şi audit energetic la obiectivul de investiţii„Reabilitare şi modernizare Şcoala gimnazială clasele 5-8 -str.Republicii nr.10 -Colegiul National Andrei Mureşanu”.

În aceeaşi lună, alţi 24.000 lei au intrat în conturile SC Adonis Proiect SRL din Sibiu pentru întocmirea documentaţiei de scoatere definitivă a unor terenuri din fondul forestier,cu compensarea echivalentă ca suprafaţăşi bonitate a acestora la obiectivul de investiţii extindere reţelede alimentare cu apă, canalizare.

O lună mai târziu, în septembrie, municipalitatea a atribuit contractul pentru servicii de dirigenţie de şantier pentru amenajarea pârtiei de schi inclusiv utilităţi, din Wonderland. Contractul , în valoare de 83.460 lei a fost primit de SC Pro Inspectin SRL din Bistriţa.

Post-ul Abonaţii la contractele directe ale Primăriei Bistriţa (II) apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Aproximativ un sfert dintre aleşii locali din Bistriţa-Năsăud nu s-au sinchisit să îşi depună rapoartele de activitate aferente anului 2014. Procentul se păstrează şi dacă vorbim despre depunerea rapoartelor de activitate începând cu primul an de mandat, din 2012, şi până în 2014. La nivel naţional situaţia pare oarecum mai bună în condiţiile în care media se ridică la circa 42% consilieri care şi-au depus rapoartele de activitate în 2014, în timp ce aproximativ 40% „au fost pe lege” în perioada 2012 – 2014.

Centrul pentru Politici Publice din Cluj-Napoca a efectuat recent o analiză cu privire la depunerea rapoartelor de activitate la nivel național de către aleșii locali pentru mandatul 2012 – 2014 şi au ajuns la concluzia că doar aproape 41% dintre aceştia s-au conformat prevederilor legale privind elaborarea și publicarea rapoartelor de activitate anuală stipulate în Legea 215/2001, Legea Administrației publice locale.

„Aproximativ o treime dintre aleșii locali nu au depus rapoarte de activitate pentru ultimii 3 ani de mandat. Mai mult, acestea nu sunt accesibile cu ușurință cetățenilor – pentru perioada 2012-2014, consiliile județene au publicat din oficiu pe paginile de internetdoar 27.40%din totalul rapoartelor de activitate care ar fi trebuit să fie disponibile, prin urmare72,60% dintre acestea nu sunt publicate online.

Mai mult,14 consilii județene nu au publicat niciun raport de activitate pe paginile de internet pentru toți cei 3 ani de mandat analizați: Argeș, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Prahova și Teleorman.

De asemenea, doar un sfert dintre consiliile județene din România au răspuns la solicitarea noastră depășind termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut de Legea 544/2001”.

Asta reiese din raport, dar ceea ce există pe site-urile oficiale ale administraţiilor locale induce ideea că numărul aleşilor locali, cel puţin din Bistriţa-Năsăud care şi-au făcut publice rapoartele de activitate, aşa cum spune legea, este mult mai mic.

Doar unii dintre aleşii judeţeni îşi aduc aminte de rapoarte! Cu schimbul!

Noi ne vom limita doar la câteva primării din judeţ dar şi la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru a vedea câţi dintre aleşii locali vor să fie transparenţi faţă de electoratul care le-a dat votul de încredere şi le-a asigurat scaunul din legislativele locale pentru patru ani.

Ne oprim mai întâi la Consiliul Judeţean, unde aleşii nu s-au înghesuit să îşi facă activitatea cunoscută.

La finele lui 2012, după jumătate de an de activitate a noului legislativ judeţean conform informaţiilor existente pe site-ul CJ BN, se observă că doar cinci consilieri judeţeni şi-au depus rapoartele de activitate. Discutăm despre Mihai Bumbu, Florin Rogozan, Emil Neia Lăcătuş, Anton Runcan şi Monica Săsărman, toţi la acea vreme membri PDL, actualmente membri PNL.

Dacă doar a şasea parte s-a dovedit responsabilă după doar şase luni de mandat, nu acelaşi lucru s-a întâmplat la finele lui 2013 – începutul lui 2014, fiindcă la acea vreme niciunul dintre aleşii judeţeni nu au dat vreun raport. Îl regăsim însă pe preşedintele CJ BN care în luna iulie 2013 a depus raportul său de activitate după un an de mandat în fruntea instituţiei.

Pentru activitatea din 2014, au depus în primele luni ale acestui an rapoarte de activitate şase consilieri judeţeni. Este vorba despre Maria Ulecan (PSD), Florin Urîte (PNL), Ciprian Breşfelean (independent), Ileana Moldoveanu (PSD) George Pop (PSD) şi Alexandru Jauca (PNL).Restul, cu preşedintele CJ BN în frunte, pauză!

La Bistriţa, doar un raport în 2014! Restul consilierilor, fantome în toată regula

În ceea ce priveşte Consiliul Municipal Bistriţa, aici lucrurile sunt mai simple decât în cazul Consiliului judeţean fiindcă aleşii au ignorat aproape în totalitate această obligaţie. Doar un singur consilier şi-a adus aminte, dar şi acela după trei ani de mandat. Este vorba de Alexandru Toniuc, care a depus un raport de activitate în primul trimestru al acestui an. Între timp, Toniuc a demisionat din legislativul local dar şi de la şefia Partidului Ecologist Român, după ce a promovat concursul pentru funcţia de director executiv la Direcţia de Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Judeţean.

În schimb, primarul Ovidiu Creţu a fost foarte conştiincios şi a depus rapoarte de activitate în fiecare an.

Năsăud: există consilieri locali?!

Situaţie similară şi în cazul consilierilor năsăudeni. Pe site-ul Primăriei Năsăud, la secţiunea în care ar trebui să se regăsească rapoartele de activitate ale aleşilor locali, nu există postat nici un document din 2012 încoace.

Singurul în regulă din acest punct de vedere este primarul Mircea Romocea, care a avut grijă ca în 2013 şi 2014 să depună rapoartele de activitate aferente anilor 2012 şi 2013.

Salva: Şi-au adus aminte de obligaţii în 2014

Oarecare informaţii se regăsesc şi pe site-ul Primăriei Salva. Aici regăsim 10 din cele 11 rapoarte de activitate pe care aleşii locali le-au depus în 2014 aferente anului precedent. Din păcate sunt singurele fiindcă rapoartele aferente anilor anteriori nu există.

Primarul Gheorghe Onul şi-a prezentat activitatea cu pauze. Mai precis şi-a depus un raport de activitate în 2009, aferent anului 2008, un al doilea în 2011 – aferent anului 2010, iar ultimul în 2014 – aferent anului 2013.

Lista neagră e lungă

Dacă unele administraţii locale au site-uri cât de cât funcţionale, altele au site-uri doar cu numele, de unde eventual află doar numele aleşilor locali sau a câtorva angajaţi ai primăriilor.

Un astfel de caz este site-ul Primăriei Dumitra. Aici regăsim doar numele aleşilor locali, însă când vine vorba de declaraţiile de avere nu este nici măcar una disponibilă. Cât despre vreun raport de activitate, aici constatăm că există o mare gaură neagră, fiindcă nu există nici secţiune dedicată unor astfel de documente.

Situaţia este similară şi pe pagina primarului comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, care nu prezintă nici declaraţiile de avere şi interese, nici vreun raport de activitate, ci doar atribuţiile pe care le are conform funcţiei.

Site-ul Primăriei Feldru oferă doar câteva informaţii cu privire la proiectele implementate în mandatele trecute, şi cum au fost împărţite bugetele în 2011, 2012, 2013. Cât despre aleşii locali, doar numele acestora este făcut public, însă rapoartele de activitate ale acestora sunt inexistente. Cum inexistente sunt şi declaraţiile lor de avere.Primarul, Grigore Ţiolan, ţine şi el la secret activitatea sa din 2012 încoace.

Informaţii inexistente şi în cazul Primăriei Cetate, de pe site-ul căreia aflăm doar numele aleşilor locali. În rest putem spune că acesta este total degeaba, fiindcă averile aleşilor, dar şi activitatea depusă de aceştia sunt la secret. Pe site-ul acestei primării nu sunt postate nici măcar hotărârile legislativului local.

Este mai mult decât evident că lista neagră a primăriilor şi totodată a legislativelor locale, în speţă a aleşilor locali care nu au vreun raport de activitate făcut public este foarte lungă. De aici se poate trage o concluzie, una deloc plăcută, şi anume că transparenţa din partea consilierilor locali este prezentă doar în mică măsură. Astfel, sunt încălcate prevederilor art. 52, alin. 4 din Legea 215/2001 care stipulează că: „Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului”.

Post-ul Activitatea aleşilor locali, la secret! apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

În sfârşit, după aproape 9 luni de la înregistrarea acţiunii de chemare în judecată a Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene a sosit ziua începerii procesului. Judecătoria Năsăud emite citaţia în 28 noiembrie 2014 pentru a lua la cunoştinţă că: „Sunteţi chemat în această instanţă, camera Sala 1, în data de 23 ianuarie 2015, ora 9,00, în calitate de reclamant, în procesul cu UNIUNEA COMUNELOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE, în calitate de pârât”.

Voi mărturisi de la început că după îndelunga aşteptare pentru o documentare extrem de sărăcăcioasă cerută pentru alcătuirea dosarului, 23 ianuarie nu a fost o zi obişnuită şi nici de uitat pentru subsemnatul. Mai întâi că pentru a fi prezent din Cluj la Năsăud la 9 dimineaţa a trebuit să merg cu o zi înainte; aşa aveam trenul. Numai comod nu a fost până a doua noapte când am sosit acasă la Cluj-Napoca. O iarnă nu grea, dar capricioasă şi cu alternări de la o oră la alta. Am dormit ca şi altădată, în spaţiul Liceului Coşbuc (pentru mine aşa se va numi pentru totdeauna). Retrăim parcă timpul în spaţiul istoric familial şi al romanului Soldaţi fără arme.

Ca şcolarii, la 9 fără câteva minute eram în aglomeraţia din holul judecătoriei, parte înghesuită la tabelul afişat pe un perete cu ordinea numerică a celor ce îşi aşteptau sorocul justiţiar. Toţi pe citaţie cu aceeaşi oră.

Nu ştiu dacă e vreun text care prevede că cei de la distanţe mai mari, sau se procedează pe baza cutumelor, să fie luaţi primii, respectiv să fie scrişi între cei dintâi. Dar aşa este practica… Eram mai jos de 5 aşa că am avut timp până s-a intrat în ordinea de zi să beau o cafea de 1 leu de la aparatul să-i zic public. Norocul cel mare a fost că mâncasem sandvişul de acasă şi luasem medicamentele pentru dimineaţă. De la intrarea în clădire aveam o altă stare, ca şi înaintea unui examen. Iar în Sala 1, aşezat mai în faţă pe o bancă să-mi vină rândul, urmărind succedarea împricinaţilor mă cuprinse o înfrigurare ca atunci când mă aflasem la instanţe în trecutul şi lungul regim comunist. Tot mai mult se suprapuneau trăirile şi parcă o frică după ce s-a trecut de numărul meu de pe listă şi nu m-a strigat. M-am uitat atent la cei prezenţi în sală şi nu-l vedeam pe preşedintele Uniunii, primarul Gheorghe Onul din Salva. Iar pe avocatulangajat pentru proces nu-l cunoşteam decât după nume. Se apropiau orele amiezii şi nu-mi auzeam numele sau al pârâtei. Chiar m-a cuprins o nelinişte şi nerăbdare. Devenisem ca oricare din sală, nesigur şi temător. Însă nu am avut încotro şi m-am strecurat la masa grefierei să întreb de ce nu sunt strigat, nu sunt ascultat. Când încerca să-mi explice în şoaptă, a intervenit instanţa, respectiv judecătoarea, că doar ea şi cu grefiera compuneau. A fost destul de fermă şi pe un ton apăsat; o interesa care-i problema. Îi spun că mi-a trecut rândul. Şi-i mai spun că, de regulă, cei de departe sunt luaţi mai întâi. În replică, motivează prin existenţa unei cereri aprobate, depuse de avocat, precum că are dimineaţa o cauză la Tribunalul Bistriţa, şi încă nu a sosit. Dar eu nu am fost informat de schimbarea orei. Veneam cu un tren în dimineaţa asta, îndrăznesc să precizez. De ce nu te-ai uitat în dosar înainte de începerea şedinţei, că aflai. Ar fi schimbat acum venirea mea de ieri, o întreb mâhnit. Am terminat, mi-o taie scurt. Îndată o să-ţi vină rândul. Îmi comunică pe un ton de sentinţă definitivă. Deloc firesc comportamentul; ca dialogul cu ceilalţi. Ceva nu-mi pare firesc în profesionalismul judecătoarei şi mă pătrunde o nelinişte.

Pe avocatul pârâtei nu-l cunoşteam ca să-l identific când intră în sală. Îndrăznesc totuşi să ies pe hol. Întreb pe un avocat care ieşea pe scări la o ţigară dacă a venit colegul lui Buhai şi îmi răspunde că nu-i în sală. Am timp să mă mişc printre oameni, însă nu cunosc pe nimeni. Deşi multe nume de pe liste, fiind şi altă sală pentru şedinţe, îmi sunt familiare din arhivele locului pe care le-am cercetat pentru cărţile scrise despre grăniceri. Intru iar în sală şi aştept, aştept. Trecuse de amiază. Cu ochii sunt mereu la banca avocaţilor, că se împuţinează, eu aştept pe unul să intre. Se răreşte şi asistenţa. Care cum încheie cu statul în picioare în faţa instanţei, direcţia uşa şi pleacă. Până acum, fac eu o apreciere, cam două părţi sunt amânări şi numai una dacă a fost angajată în dezbateri. Nu sunt prima oară la instanţe judecătoreşti şi constatasem că n-am citit o listă sub 30 de procese într-o zi în aceeaşi sală. Şi descopăr abia acum sau dezleg misterul cu cifrele mari de tot cu procese pe care le are de soluţionat un judecător sau complet, zilnic. Este un fals. O parte au absentat, şi la instanţa unde mă aflam, pe alţii îi prezentau avocaţi şi cereau amânare, alţii erau prezenţi şi n-aveau acte, martori sau avocat; fie că cerea omul sau i se recomanda, alţii parcurgeau o parte a dezbaterilor, dar se întrerupeau şi amânau pentru prezentare de noi dovezi. Puţini au fost cei cărora li s-a comunicat că pronunţarea va avea loc la sfârşit.

Lângă mine s-a aşezat viceprimarul oraşului şi am început să şoptim, ceva mai tare. Preşedinta ne-a atras atenţia foarte poruncitor. Oficialul s-a ridicat în picioare şi-a cerut scuze, prezentându-se că e viceprimarul şi eu sunt „cetăţean de onoare al oraşului Năsăud” şi n-am ajuns la masă unde eram invitat. Mă va aştepta oricât. Sala aproape se golise, ajunsesem printre ultimii. Îndată am fost strigat. Câteva propoziţii am spus, răspunzând la cele trei puncte de întâmpinare, întrerupându-mă. Am continuat să subliniez ce fel de Uniune suntem şi din ce istorie, de secole, vin averile Fondurilor şcolare grănicereşti, care instituţie acum e ocupată de politicienii primari… m-a întrerupt… şi de ce e legală şi necesară constatarea nulităţii absolute… am fost iar oprit şi s-a dat cuvântul avocatului pârâtei. Acesta a subliniat că reprezentanţii contestaţi sunt cei mai buni fii ai poporului etc. S-a încheiat prin rostirea judecătoarei că pronunţarea se va face la sfârşitul şedinţei. Simt o săgetare în inimă. Şedinţa s-a încheiat cu ultima dezbatere către orele 17, că se retrase şi pentru o scurtă pauză.

Revenind unde mai rămăsesem două persoane, ne spune aceeaşi preşedintă că numai pe la orele 20 vor fi comunicate sentinţele finale, dar vor fi înscrise şi pe internet.

Se întunecase când am ieşit din Judecătoria Năsăud. Am lansat o speranţă în van. I-am spus viceprimarului că dacă va fi o judecată dreaptă, am câştigat. În suflet, ştiam rezultatul. Omul fiind venit cu maşina, m-a dus direct la gară. În jurul orei 18 aveam trenul accelerat la Cluj.

Teodor TANCO

Post-ul ILEGALITĂŢI ŞI POLITICALE LA UNIUNEA COMUNELOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE (XVII) apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Aşa după cum am amintit în episoadele anterioare, prin investigaţii proprii Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia unui document – „Situaţia Adopţiilor Internaţionale în perioada 1990-1995” din judeţul Bistriţa- Năsăud. Lista în cauză cuprinde un număr de 165 de poziţii, dar şi cu multe spaţii libere, de la poziţia 116 şi până la 128 datele lipsind. Nu ştim dacă acest lucru s-a făcut premeditat pentru a ascunde identitatea unor minori care au dispărut pur si simplu din Bistriţa şi România prin căi şi mijloace înafara legii, sau a unei erori de redactare.

Adopţiile internaţionale de minori au fost o temă tabu, niciodată acest subiect nu a făcut obiectul unei investigaţii în presa locală, asupra acestui fenomen fiind impus un embargou total, cu speranţa pentru cei implicaţi că lucrurile vor rămâne pe veci îngropate şi uitate.

Reamintim faptul că documentul în cauză, ca orice tabel întocmit în România, cuprinde rubricile clasice, numărul curent, numărul dosarului şi anul în care a fost întocmit, numele şi prenumele copilului, data şi locul naşterii, părinţii, domiciliul, situaţia familiei, inclusiv cea materială, de unde provine copilul, adoptatorii, respectiv numele şi ţara acestora. Este evident faptul că posibilităţile investigative ale unei publicaţii sunt limitate, dar cele prezentate constituie o ipoteză de lucru, o pistă credibilă pentru instituţii şi autorităţi ale statului pentru a stabili cu certitudine ce s-a întâmplat cu aceşti copii, câţi dintre ei au fost vânduţi la propriu ca o marfă oarecare şi ce s-a întâmplat cu ei ulterior.

Minor dispărut fără urmă

Cazul prezentat, cel al minorului Marian-Cristian Moldovan, dispărut fără urmă, se pare că este singura cauză în care s-a încercat un început de investigaţie pentru a lămuri situaţia acestuia. Intenţia de anchetă a fost declanşată datorită profesionalismului şi „mirosului” unui simplu agent de poliţie care a sesizat că este ceva în neregulă cu dispariţia minorului.

Raportul înaintat şefului IPJ BN din perioada respectivă, pe 11 august 2001, a rămas fără nici un răspuns, iar investigaţia a murit de la sine, ascunsă sub preş, la fel ca şi în alte cazuri asemănătoare.

Scrisoarea anonimă trimisă de misteriosul Serpico şi o copie a raportului lucrătorului de poliţie ajunse la Gazeta de Bistriţa au fost poate o încercare disperată a cuiva din sistem pentru ca dispariţia acestui minor să nu fie îngropată definitiv.

Lucrătorul de poliţie respectiv, în investigaţia derulată face dovada că minorul Marian-Cristian Moldovan există sau că a existat, a găsit date care atestă urmele lăsate de copil în anumite documente aflate în arhiva Primăriei Cetate, de care aparţinea în 2001 satul Dumitriţa, astăzi comună de sine-stătătoare. Astfel, a identificat-o pe mama acestuia, Mariana-Cristiana Moldovan, domiciliată la momentul respectiv în satul Dumitriţa, nr.19, com. Cetate, care figura în Registrul Agricol Dumitriţa, iar pe minorul Marian-Cristian Moldovan în registrul privind evidenţa minorilor la data de 01.09.1995, unde era consemnată menţiunea că este instituţionalizat la Casa de Copii preşcolari, nr.6 din Beclean.

Poliţistul a mers mai departe cu investigaţia şi a solicitat „informaţii acoperite”, sub o anumită legendă, de la Direcţia pentru Protecţia Drepturile Copilului din Bistriţa, la „cererea mamei”. În urma acestui demers, răspunsul de la instituţia în cauză fost deosebit de tranşant şi fără echivoc: „COPILUL (Marian-Cristian Molodovan) NU A FIGURAT ŞI NU FIGUREAZĂ CA FIIND ÎNREGISTRAT ÎN CENTRUL NOSTRU SUB NICI O FORMĂ”.

De asemenea instituţia a mai precizat că acesta nu apare nici ca „REDAT FAMILIEI, DAT ÎN PLASAMENT, ÎNFIAT, ADOPŢIE INTERNAŢIONALĂ, DECEDAT”. Deci cu alte cuvine acest copil nu a existat şi nu există.

Sora băiatului, audiată de poliţist

În ciuda acestor date şi informaţii obţinute, poliţistul a mers mai departe, a audiat-o pe sora minorului, pe OTVOS ANIŞOARA-GETA, domiciliată la vremea respectivă în loc. Dumitriţa, nr.19. Aceasta i-a declarat poliţistului „detectiv” că fratele ei, Marian-Cristian Moldovan, a ”fost internat la Leagănul de Copii Bistriţa din str. Toamnei, pe care l-a vizitat în anul 1994, când acesta avea doi ani. A mai relatat poliţistului că fratele ei era sănătos şi nu prezenta nici un grad de handicap locomotor şi că a fost primită la instituţia respectivă din str. Toamnei şi l-a ţinut pe fratele ei în braţe. Tot sora minorului a mai povestit poliţistului că imediat după naşterea în maternitate, fratele ei a fost adus acasă de mama lui, dar s-a îmbolnăvit. Ulterior a fost dus la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud, de la Han, la Secţia de pediatriei. În final, sora minorului a mai declarat poliţistului că de la acea vizită nu l-a mai văzut niciodată pe fratele ei şi nu ştie nimic de soarta lui.

În finalul raportului înaintat şefului IPJ BN, poliţistul scrie negru pe alb că în ancheta desfăşurată a folosit „surse care trebuie protejate”, deoarece copilul a fost „VÂNDUT ILEGAL” în vederea adopţiei sau „PRELEVARE DE ORGANE”, fiind scos din ţară.

Poliţistul simţindu-se depăşit de situaţie şi de complexitatea cazului, considerând că la nivelul unui post de poliţie comunal investigaţia nu poate merge mai departe, întocmeşte raportul adresat şefului IPJ BN, cu sublinierea că „nu am putut avansa pentru culegerea şi completarea informaţiei, propun repartizarea ei, SERVICIULUI PENTRU COMBATEREA CRIMEI ORGANIZATE”.

Alături de raportul respectiv acesta a mai anexat declaraţia surorii minorului, Otvos Anişoara-Geta, precum şi date suplimentare despre familia minorului.

Ciudăţenii

Deocamdată motivele pentru care ancheta desfăşurată de către un poliţist în legătură cu dispariţia minorului Marian-Cristian Moldovan a fost „omorâtă” nu le cunoaştem, dar nu putem să facem abstracţie de informaţia dezvăluită de misteriosul Serpico, în anonima trimisă pe adresa Gazetei de Bistriţa. Acesta în finalul misivei sale anonime ne atenţionează că ne va pune la dispoziţie, ”un document din care s-ar putea crede că cineva cu funcţie de COMANDĂ DIN POLIŢIE s-ar fi implicat în ştergerea urmelor…”, dispariţiei minorului Marian-Cristian Moldovan, dar şi a altor „doi copii VÂNDUŢI ÎN STRĂINĂTATE”.

Un alt fapt ciudat şi curios care atrage atenţia în legătură cu dispariţia minorului Marian-Cristian Moldovan, este faptul că acesta nu apare în documentul intrat în posesia noastră, deşi în mod normal ar fi trebuit să apară. Situaţia atrage atenţia deoarece confirmă investigaţiile poliţistului, în toate demersurile sale oficiale de a identifica minorul în unul din centrele de plasament din judeţul Bistriţa-Năsăud, şi care a primit acelaşi răspuns ”COPILUL NU A FIGURAT ŞI NU FIGUREAZĂ CA FIIND ÎNREGISTRAT ÎN CENTRUL NOSTRU SUB NICI O FORMĂ”.

Minorii de pe listă

Revenind la documentul în cauză, ”Situaţia adopţiilor internaţionale în perioada 1990-1995”, primul minor adoptat internaţional din judeţul Bistriţa-Năsăud este Marius Sâmărtean. Acesta a fost adoptat de o familie din Germania, Patfen Heinz şi Helga. Din tabelul în cauză lipsesc informaţii privitoare la numărul dosarului şi anul în care a fost făcut, locul şi data naşterii, părinţii, domiciliul, situaţia familiară şi materială precum şi locul de unde provine copilul.

Numărul doi pe listă este Marcel Mândrean, ajuns tot în Germania, adoptat de familia Kalb, Ioachim şi Angelika, iar numărul trei şi patru, Sabin Ciceu şi Elena, posibil fraţi, ajunşi în Franţa, la familia Blansain Marcel Raymond şi Josstte. Şi la aceşti doi minori lipsesc informaţii privind situaţia acestora, numărul dosarului, data şi locul naşterii, părinţi, domiciliu etc.

Abia la poziţia 14, apare şi numărul unui dosar, a minorului Capră Rodica, 568/1990, născută în Bistriţa, provenind din Tureac, adoptată de familia Hartvig, Milde şi Angelika, din Germania.

Post-ul Mafia adopţiilor ilegale de copii din judeţul Bistriţa-Năsăud (III) apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Traficul de droguri este o activitate ilegalătot mai prezentă în societatea românească şi putem spune că a luat amploare foarte mare în ultimii ani. Însă numărul traficanţilor care ajung în faţa instanţelor nu este unul care să uimească opinia publică, iar când se ajunge la o condamnare, cei mai mulţi scapă cu suspendarea pedepselor.

Există în această situaţie şi o explicaţie: cantitatea de droguri găsită la percheziţii de oamenii legii este una extrem de mică, de obicei învârtindu-se în jurul a 1-2 grame, de obicei fiind vorba de cannabis sau rezină de cannabis (haşiş).

Având în vedere pedepsele foarte uşoare de care se bucură traficanţii de droguri, dar şi cantităţile foarte mici de droguri găsite de obicei la percheziţii, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu este o problemă în ceea ce priveşte filajul acestora de către oamenii legii, dar şi momentele alese pentru efectuarea de percheziţii pentru depistarea unor cantităţi mai mari de astfel de substanţe interzise.

Captură record de cannabis, luna aceasta

Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm faptul că în urmă cu doar câteva zile procurorii DIICOT au depistat totuşi trei bistriţeni care se ocupau de traficul de droguri. În urma percheziţiilor a fost confiscată cantitatea de un kilogram de cannabis, iar doi din cei trei bistriţeni – Vasile Rareş Răzoare şi Mircea Lucian Oacheş – au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv. Interesant este faptul că faţă de cel de-al treilea bărbat – Zoltan Mihai Boroş -, procurorii au dispus doar reţinerea lui pentru 24 de ore, deşi la percheziţii au găsit la domiciliul acestuia peste 51 de grame de cannabis, zice-se pentru consumul propriu, fără să-l propună mai apoi instanţei pentru arestare preventivă. Spunem că este interesant în condiţiile în care Boroş are la activ o condamnare din 2009 de un an şi două luni de închisoare cu executare tot pentru trafic de droguri.

„La data de 5.12.2015, procurorii DIICOT – Biroul teritorial Bistriţa-Năsăud împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Bistriţa-Năsăud au organizat prinderea în flagrant pe raza oraşului Bistriţa a inculpaţilor Răzoare Vasile Rareş şi Oacheş Mircea Lucian fiind identificată şi confiscată cantitatea de aproximativ 1 kilogram de cannabis.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului Răzoare Vasile Rareş a fost ridicată cantitatea de aproximativ 1 kilogram de cannabis, iar de la domiciliul inculpatului Boroş Zoltan Mihai a fost ridicată cantitatea de 51,56 grame de cannabis (deţinută pentru consum propriu).

Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că inculpaţii au procurat droguri de risc şi mare risc din Spania, pe care ulterior le-au comercializat pe raza municipiului Bistriţa.

La data de 06.12.2015 procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud au dispus reţinerea inculpaţilor Răzoare Vasile Rareş, Oacheş Mircea Lucian şi Boroş Zoltan Mihai pentru o perioadă de 24 de ore pentru săvârşirea infracţiunilor de introducere în ţară de droguri de risc şi mare risc şi trafic de droguri de risc şi mare risc” se arată într-un comunicat al DIICOT.

O zi mai târziu de la reţinerea pentru 24 de ore, aşa cum am precizat mai sus, Răzoare şi Oacheş au fost prezentaţi instanţei Tribunalului Bistriţa-Năsăud cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile, propunere încuviinţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Cei doi vor sta după gratii până pe data de 5 ianuarie 2016, inclusiv.

„Aventura” celor doi nu se va termina însă după cele 30 de zile de arest preventiv, fiindcă ancheta este în derulare şi este foarte probabil ca măsura să mai fie menţinută o vreme, iar până la trimiterea dosarului în judecată, aşa cum se obişnuieşte în România, va trece o perioadă bună de timp.

Fiul antrenorului Buhai, condamnat cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii

Există însă şi dosare în care instanţa de judecată s-a pronunţat, iar inculpaţii acuzaţi de trafic de droguri au scăpat cu condamnări de maxim doi ani şi câteva luni de închisoare, dar cu suspendare.

Un astfel de caz este cel al fiului fostului antrenor de fotbal Leon Buhai – condamnat şi el la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru corupere sexuală de minori. Ciprian Buhai a fost reţinut anul acesta de procurorii DIICOT sub acuzaţia de trafic de droguri de risc, deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, precum şi pentru punerea la dispoziţie a locuinţei pentru consum ilicit de droguri, el fiind ulterior arestat pentru 30 de zile la domiciliu.

În luna mai dosarul a fost trimis în judecată, iar zilele trecute, pe 9 decembrie instanţa s-a pronunţat: Ciprian Buhai a primit o condamnare de 2 ani şi 10 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod Penal. Pedeapsa primită este însă cu suspendare, sub supraveghere cu un termen de 3 ani şi 6 luni de încercare. În plus, tânărul va fi nevoit să presteze muncă în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile în cadrul Primăriei municipiului Bistriţa sau la Centrul Creştin de Reintegrare Socială „Onisim” Bistriţa, potrivit sentinţei instanţei Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de 10 zile de la comunicare.

Din 7 inculpaţi doar unul execută pedeapsa

Un alt exemplu este sentinţa pronunţată în dosarul 186/112/2014, în care au fost inculpate mai multe persoane acuzate de trafic de droguri – Buta Mihai Florin, Coţi Marian, LegianRobert- Alexandru, Csilag Edit Corina, Gasznar Adrian, Rad Ioan şi Sălvan Sergiu Ionuţ.

În afară de Gasznar Adrian, care avea o condamnare anterioară la pedeapsa cu închisoare cu suspendare, toţiceilalţi au primit pedepse la închisoare de până la doi ani cu suspendare şi termene de încercare între 3 şi 5 ani.

Într-un alt dosar – 184/112/2015 – a fost trimis în judecată Cristian Pastor, tot pentru trafic de droguri. În luna octombrie a anului trecut instanţa s-a pronunţat şi a decis ca Pastor să primească 1 an şi 8 luni de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 3 ani şi 8 luni.

Scopul: reeducarea

Exemplele pot continua, fiindcă lista celor care sunt acuzaţi de trafic de droguri şi trimişi în judecată şi mai apoi condamnaţi este una destul de lungă şi în Bistriţa-Năsăud. Aşa cum am precizat însă, cei mai mulţi primesc pedepse cu suspendare, ţinând cont de cantitatea mică de droguri găsită la percheziţii.

În plus, legiuitorul a mai ţinut cont de un aspect important, şi anume de faptul că e mai bună „întoarcerea păcătosului decât de uciderea lui”. Mai pe româneşte spus, celor care au greşit li se dă o şansă de îndreptare în perioada de încercare şi supraveghere, de reîncadrare în societate, decât să stea să îngroaşe rândul celor din penitenciare, de unde oricum nu ies mai buni decât au intrat.

Post-ul Majoritatea traficanţilor de droguri din Bistriţa-Năsăud, pedepsiţi la închisoare cu suspendare apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Daniel Pop, cunoscut de mulţi dintre bistriţeni sub porecla de Mădăritu, a fost eliberat zilele trecute de instanţa Curţii de Apel Cluj din arestul preventiv unde a ajuns după ce poliţiştii de frontieră de la Petea l-au reţinut cu circa o săptămână înainte fiindcă pe numele acestuia ar fi primit un mandat european de arestare. Conform respectivului document bistriţeanul ar fi avut de executat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru trafic de persoane şi proxenetism.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel, dovadă fiind şi eliberarea de îndată de care a beneficiat din partea instanţei. În Italia, Daniel Pop avea o condamnare ce data din 2002 pentru nişte fapte pe care acesta le-ar fi comis în 1999. Partea cea mai tare este faptul că despre respectiva sentinţă, Daniel Pop spune că nu ştia, fiindcă nu i-a fost vreodată la cunoştinţă.

Pe 23 noiembrie presa din regiunea de nord-vest şi mai ales cea din Bistriţa-Năsăud lua foc în urma unui comunicat de presă dat publicităţii de Poliţia de Frontieră, în care se transmitea sec faptul că:

„În data de 22 noiembrie 2015, în jurul orei 19.00, la Punctul de Trecere a Frontierei Petea, judeţul Satu Mare, s-a prezentat pe sensul de intrare în Romania, cetăţeanul roman Daniel P., domiciliat pe raza judeţului Bistriţa Năsăud, în vârstă de 42 de ani.

În urma verificărilor efectuate, poliţiştii de frontieră au constatat că bărbatul figurează ca fiind urmărit internaţional.

Bistriţeanul era căutat de către autorităţile din Italia, pe numele lui fiind emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 25 ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate în forma continuata la răpire, prostituţie, ameninţare şi viol.

Bărbatul a fost predat de poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Petea unui echipaj din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al I.P.J. Satu Mare, în vederea luării măsurilor legale ce se impun”.

Curtea de Apel l-a pus urgent în libertate

După reţinere, bistriţeanul a fost dus de procurori în faţa instanţei cu propunerea de arestare preventivă, instanţa Curţii de Apel Oradea luând decizia într-o primă fază ca Daniel Pop să rămână în arest pentru 15 zile până când vor fi primite documentele lămuritoare cu privire la situaţia sa.

O săptămână mai târziu, bistriţeanul a fost pus în libertate „de îndată”.

„În baza art. 107 raportat la art. 98 alin.2 lit. c din Legea nr. 302/2004 respinge cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.11.2015 în dosar nr. 3352/2003 de către autorităţile judiciare din Italia – Procuratura Republicii din Milano – Italia, privind persoana solicitată Pop Daniel În baza art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, revocă măsura arestării provizorii dispusă faţă de persoana solicitată prin încheierea penală nr. 39/ÎP/ din 23.11.2015 şi dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate, dacă nu este arestată sau reţinută în altă cauză. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în 5 zile de la pronunţare. Pronunţată în şedinţa publică, azi 04.12.”, este decizia finală a Curţii de Apel Oradea.

Ce spune legea

Articolul 107 din Legea 203/2004, arată:

”(1) În toate cazurile instanța se pronunță asupra executării mandatului european de arestare prin sentință, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 110. în scopul luării unei hotărâri, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

(2) În termen de cel mult 24 de ore după rămânerea definitivă a hotărârii de predare, instanța comunică hotărârea luată autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

(3) În cazul în care predarea persoanei solicitate a fost amânată indiferent dacă, la momentul pronunțării hotărârii, aceasta se află ori nu se află sub puterea unui mandat de arestare preventiv sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritățile judiciare române, mandatul de arestare prevăzut la art. 103 alin. (13) este pus n executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

ART. 98 Alin. 2 lit.c)

-când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent;

Una a comunicat Poliţia de Frontiră, alta era în realitate

Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia documentelor care arată problemelor cu care s-a confruntat Daniel Pop.

Acestea arată că de fapt acuzaţiile aduse lui Daniel Pop datează din 1999, şi sunt cu totul altele decât cele publicate de Poliţia de Frontieră. Potrivit mandatului european de arestare, Daniel Pop a fost acuzat în urmă cu 16 ani că, împreună cu alte persoane, ar fi favorizat intrarea în Italia „a unor cetăţence române”. Practic însă bistriţeanului i s-a reţinut în sarcină de către procurorii italieni doar două acuzaţii:

• Înlesnirea intrării şi a şederii ilegale
• Falsificarea de documente administrative şi trafic de documente false.

Nici urmă de vreo acuzaţie de proxenetism sau trafic de persoane.

În acelaşi document există câteva menţiuni care vin în sprijinul lui Daniel Pop, dar care justifică totodată decizia instanţei orădene pronunţată la începutul acestei luni. Este vorba mai precis de faptul că sistemul juridic al Statului membru (n. r. al Uniunii Europene) emitent prevede revizuirea pedepsei aplicate în aşa fel încât pedeapsa să nu se mai execute, dar şi faptul că pentru infracţiunea comisă este aplicabilă graţierea parţială conform unei legi italiene, cu nr. 241/2006.

În contextul dat, acuzaţia de înlesnirea întrării şi şederii ilegale care i se aduce lui Daniel Pop nu se mai justifică în situaţia de faţă, în condiţiile în care România a devenit stat membru al UE şi cetăţenii români pot circula liber pe teritoriul Uniunii.

Cât despre cealaltă acuzaţie care i se aduce, bistriţeanul spune că va merge în Italia împreună cu avocatul său pentru a lămuri şi acest aspect.

Va contesta în Italia sentinţa

Potrivit lui Daniel Pop, autorităţile italiene nu i-au adus vreodată la cunoştinţă faptul că era inculpat în vreun dosar penal şi nici că a fost vreodată condamnat.

„Habar nu am avut de existenţa acestui mandat. Eu acum locuiesc în Austria, am acolo drept de şedere. Credeţi că autorităţile austriece mi-ar fi acordat acest drept dacă acuzaţiile de proxenetism ar fi fost adevărate? Nici nu ar fi stat de vorbă. Eu nu înţeleg însă cum am fost condamnat în Italia, fiindcă nu am ştiut de dosarul acesta şi nici nu mi s-a adus la cunoştinţă vreo condamnare, iar în ţară am venit de foarte multe ori, am venit des acasă. Pe de altă parte nu înţeleg de unde până unde au apărut acuzaţiile de proxenetism şi trafic de persoane? Dacă întrebi autorităţile române, acestea spun că nu au nici vină, de cealaltă parte italienii spun la fel. Viaţa unui om nu poate fi distrusă chiar aşa, vă daţi seama, am o familie, soţie, copii… În curând voi merge în Italia şi voi contesta respectiva sentinţă, în condiţiile în care cel puţin una dintre fapte este prescrisă.”, spune Daniel Pop.

Acesta a mai declarat pentru Gazeta de Bistriţa şi faptul că a contestat respectivul mandat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primul termen în dosar fiind fixat chiar pe 14 decembrie 2015. În plus, el spune că va merge în Italia

Post-ul Daniel Pop, alias Mădăritu, nu a fost condamnat în Italia pentru proxenetism apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Ziua Internaţională a Muntelui a fost aniversată în 2015 în judeţul Bistriţa-Năsăud, saloanele Complexului Metropolis găzduind conferinţa naţională a Forumului Montan din România. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Instituţiei Prefectului şi a Consiliului Judeţean.

Principala tematică a conferinţei este Parteneriatul Montan Internaţional, ONU, pentru anul 2015, produsul montan, munţii şi schimbările climatice. La dezbateri au luat parte factori de decizie la nivel guvernamental, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai mediului universitar, cercetători precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale din întreaga ţară.
Lucrările conferinţei au fost prezidate de profesorul universitar doctor Radu Rey, preşedintele Forumului Montan din România.

„Am participat la cea de-a XI-a ediție a Conferinței Naționale a Forumului Montan din România, organizată în acest an la Bistrița!
Mă onorează că ediția din acest an a fost organizată în județul Bistrița-Năsăud. Acest lucru arată importanța care o are județul nostru în materie de resurse specifice zonei montane și vreau să îi mulțumesc Domnului Prof.univ.dr.h.c. Radu Rey, Președintele Forumului Montan din România și domnului Emil Iugan pentru faptul că au susținut ca județul Bistrița-Năsăud să fie pentru o zi ”Capitala Muntelui”.
Vreau să vă ofer câteva date oficiale referitoare la importanța zonei montane pentru județul Bistrița-Năsăud:
– 56,4 % din suprfafața județului Bistrița-Năsăud este în zona montană;
– 35.9 % din populația județului Bistrița-Năsăud este în zona montană;
– 79,2% din totalul de 3580 de persoanele ocupate în silvicultură și exploatare forestieră în județul Bistrița-Năsăud activează în zona montană;
– în ultimul an cifra de afaceri din silvicultură la nivelul județului Bistrița-Năsăud este de 592,6 milioane de lei, iar peste 85% din aceasta este realizată în zona de munte;
– din 335 de firme care au ca obiect activitatea de silvicultură și exploatare forestieră, 247 au sediul social în zona de munte;
– din totalul de 62 de UAT-uri din județul nostru, 29 se află în zona montană. Acestea sunt: Năsăud, Sângeorz-Băi, Bistrița-Bârgăului, Cetate, Coșbuc, Dumitrița, Feldru, Ilva Mare, Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Leșu, Lunca Ilvei, Măgura Ilvei, Maieru, Parva, Poiana Ilvei, Prundu Bârgăului, Rebra, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Runcu Salvei, Salva, Șanț, Spermezeu, Târlișua, Telciu, Tiha Bârgăului, Zagra.
Zona montană a județului Bistrița-Năsăud, pe lângă o frumusețe care se aseamănă sau depășește chiar alte zone cu renume din Europa, mai are și numeroase resurse care pot fi valorificate inteligent în interesul comunităților locale din aceste zone. Atât cât legislația îmi va permite și atât timp cât voi într-o funcție publică voi face tot ce ține de mine pentru a susține dezvoltarea economică a zonelor de munte din județul Bistrița-Năsăud.
Nu pot să nu amintesc, de marea victorie a noului cod silvic și a radarului pădurii, care a pornit din județul Bistrița-Năsăud și care a salvat și va salva și de acum înainte milioane de metri cubi de lemn!”a notat președintele CJ BN, Radu Moldova, pe pagina de socializare.

La debutul evenimentului, un grup de copii din comuna Maieru i-au colindat pe toţi cei prezenţi în saloanele Complexului Metropolis.

Post-ul Moldovan: „Voi face tot ce ține de mine pentru a susține dezvoltarea economică a zonelor de munte” apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Sarmale de post, cu păsat sau de dulce, pâine de casă cu mălai, pancove, cozonaci, prăjituri şi multe alte asemenea bucate, au fost pregătite de elevii Liceului Tehnologic Agricol Bistriţa şi de partenerii lor de la şcolile din Budacu de Sus, Şieu şi Livezile la cea de-a XI-a ediţie a concursului „Tradiţional românesc în Europa multiculturală”.

„Acest eveniment își propune sensibilizarea tinerilor cu propunere la promovarea valorilor culturale-tradiționale. Elevii de la Liceul Tehnologic Agricol, de la învățământul liceal de zi și cu învățănântul liceal seral, împreună cu încă trei școli partenere în acest proiect, au pregătit rețete culinare tradiționale după rețetele de la mama de acasă”, a precizat directorul Liceului Tehnologic Agricol Bistrița, Vlad Mariana.

Ca şi în anii trecuţi, au fost promovate produse culinare şi obiceiuri de iarnă pregătite de elevi ai Liceului Tehnologic Agricol Bistriţa, de la Budacu de Sus, Şieu şi Livezile.

„An de an Liceul Agricol, pe lângă munca specifică pe care o derulează în acest spațiu foarte frumos, se gândesc și aduc în fața profesorilor, părinților și a invitaților din oraș, momente care țin de tradițiile românești, de obiceiul colindatului, foarte multe standuri cu produse culinare, în care sunt etalate talentul și bucuria cu care sunt gătite și este lăudabil faptul că tradițiile sunt perpetuate prin tineri expresivi”, a adăugat Gavril Tărmure, director Centrul Județean Pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Din cadrul acestei manifestații, nu au putut lipsi colindele și bineînțeles jocul caprei, prezentat într-un mod foarte original de elevii liceului tehnologic Agricol.
După ce un juriu a stabilit câștigătorii din acest an, toată lumea a fost poftită să se înfrupte din minunatele bucate tradiționale.

Evenimentul „Tradiţional românesc în Europa multiculturală” a fost organizat în parteneriat cu Primăria Bistriţa, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud şi Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Post-ul Produse tradiționale la Liceul Agricol apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.