Bogdan Gruiţă, unul dintre foștii parteneri de afaceri ai lui George Coldea, vărul fostul adjunct al SRI, Florian Coldea, a fost condamnat în octombrie 2018 de către Tribunalul Cluj la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, după ce atât Gruiță, cât și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj au făcut apel împotriva deciziei de condamnare a Tribunalului Cluj. În plus, Gruiță a cerut strămutarea dosarului de la Cluj. Pe lângă articolele de presă invocate, acesta își motivează cererea prin faptul că fostul său de partener de afaceri este văr primar cu Florian Coldea ce este în prezent cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar la nivelul județului Cluj există o reticență ce vizează lămurirea aspectelor legate de societatea off-shore Dimery Corp din Seychelles, companie despre care s-a scris că are legătură cu familia Coldea. În plus, Gruiță este reticent și vizavi de cererea adresată SRI, serviciul secret la conducerea căruia s-a aflat numitul Florian Coldea

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2011 – 2013, Bogdan Gruiță a înregistrat în contabilitatea firmei Impact Strategic Solution opt facturi fictive în valoare totală de 3.456.865 lei care, aparent, proveneau de la SC Dual Convex Place București.

Evaziunea fiscală a fost depistată de Garda Financiară Cluj în urma unor controale încrucișate la mai multe societăți comerciale cu care SC Impact Strategic Solution, firma lui Gruiță, a avut încheiate contracte de prestări servicii.

Societatea Impact Strategic Solution SRL a fost înființată în anul 2011 de către Radu George Coldea și Andrei Bogdan Gruiță, fiecare având părți sociale în procent de 50%, ambii fiind și administratorii firmei. Societatea ce avea sediul în Cluj-Napoca avea ca și obiect de activitate consultanță, intermediere și alte servicii privind tehnologia informației.  La sfârșitul anului 2011, firma Impact Strategic Solution SRL a fost cumpărată de către un grup de investiții englez, respectiv de societatea off-shore Dimery Corp cu sediul în Seychelles.

În 2015, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei Impact Strategic Solution, iar potrivit lichidatorului judiciar Curta Eva firma clujeană a devenit un fel de ”fantomă” după ce acţiunile au fost transferate off-shore-ului. În cadrul unui proces de la Tribunalul Cluj, lichidatorul judiciar care se ocupă de firma Impact Strategic Solution a făcut o cerere de răspundere patrimonială împotriva lui Bogdan Gruiţă pentru suma de 3.388.721 de lei, reprezentând cuantumul datoriilor societăţii. Conform lichidatorului judiciar, în perioada 1 ianuarie – 20 noiembrie 2011, administraţia societăţii a fost realizată de către Bogdan Andrei Gruiţă, iar, începând cu data de 21 noiembrie 2011, administrarea s-a realizat de către asociatul unic DIMERY CORP. din Seychelles.

Gruiță, omul de legătură între off-shore-ul din Seychelles și partenerii români

În cererea de apel, Călin Budișan, avocatul ce îl reprezintă pe Gruiță arată că odată cu cesiunea părților sociale, societatea off-shore Dimery Corp a preluat și calitatea de administrator al Impact Strategic Solution SRL, astfel încât Gruiță și Coldea au fost revocați din calitatea de administratori ai societății Impact Strategic Solution SRL. Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților, administrarea societății urma să fie preluată în întregime de către Dimery Corp, ceea ce înseamnă că Gruiță și Coldea și-au pierdut calitatea de administratori ai societății.

”Noul administrator nu avea sediul în România, motiv pentru care a fost mandatată punctual o persoană din România pentru îndeplinirea formalităților registru comerțului. Așadar, în vederea realizării mențiunilor în Registrul Comerțului cu privire la cesiunea părților sociale și schimbarea administratorului societății Impact Strategic Solution SRL, a fost nevoie de mandatarea de către Dimery Corp a unei persoanei din România care să se ocupe de formalități. În acest sens s-a stabilit ca numitul Gruiță Bogdan Andrei să efectueze anumite activități punctuale, respectiv: semnarea hotărârii generale a asociaților Impact Strategic Solution SRL și actul constituit actualizat, să de declarație de asociat unic și administrator Societății în cadrul Impact Strategic Solution SRL, respectiv declarație referitoare la înregistrarea fiscală în România și datoriile societății față de Statul Român. Din acte, reiese că societatea Impact Strategic Solution SRL avea ca administrator societatea Dimery Corp care era condusă de către directorii Michael Patrick Owen și Martin Graham Samuels. Din acte reiese că inculpatul Andrei Bogdan Gruiță a fost împuternicit al societății Dimery Corp în vederea efectuării unor acte punctuale, respectiv îndeplinirea formalităților la Registrul Comerțului, precum și punerea în executare a altor dispoziții emise de către directorii societății Dimery Corp, operațiuni necesare a fi îndeplinite în România (negociere/menținere relații contractuale beneficiari finali)”, se arată în motivele de apel.

Cu toate acestea, instanța de fond a înlăturat o serie de apărări ale inculpatului, reținând că Gruiță și după momentul cesiunii părților sociale ale SC Impact Strategic Solutions s-a ocupat de administrarea societății, astfel cum rezultă din declarațiile martorelor Ramona Trif și Eva Curt. Trif susține că a realizat activități contabile pentru firma amintită în perioada 2011-2013, colaborând astfel doar cu inculpatul Andrei Bogdan Gruiță, iar Eva Curt fiind desemnată lichidator judiciar al aceleiași societăți, firma fiind reprezentată de Gruiță. Pe de altă parte, martorii Voicu Oprean și Elena Picu și Doru Gligor Bogdan, reaudiați în fața instanței au confirmat colaborarea cu inculpatul Bogdan Gruiță din partea societății Impac Solutions.

”Precizăm că motivul pentru care martorii Curt Eva, Trif Ramona Anamaria, Oprean Voicu, Picu Elena și Bogdan Gligor Doru au confirmat colaborarea cu inculpatul Gruiță este acela că inculpatul era cel care aducea îndeplinire în România a dispozițiilor reprezentanților legali ai societății Dimery Corp. Instanța de fond a reținut în mod eronat că inculpatul a deținut calitatea de administrator și după momentul cesiunii părților sociale. Acest element al stării de fapt este infirmat la nivel probator de înscrisurile anterior enunțate. În plus, subliniem faptul că ulterior adoptării deciziei de revocare a inculpatului Gruiță din calitatea de administrator, ca urmare a cesiunii părților sociale, această hotărâre de revocare a fost notificată tuturor persoanelor față de care acest aspect prezenta interes (instituții bancare, parteneri contractuali etc.). Spre exemplu, la banca ING Bank Cluj-Napoca a fost înaintată de către Dimery Corp Seychelles în cursul anului 2012 decizia consiliului director format din Martin Graham Samuels și Michael Patrick Owen din cuprinsul căreia rezultă că inculpatului i-a fost revocat dreptul de mai reprezenta societatea Dimery Corp. În mod evident acest înscris confirmă că starea de fapt, realitatea revocării inculpatului din calitatea de administrator, acesta păstrând un rol limitat de persoană de contact în România fără rol decizional în conducerea societății Impact Strategic Solution SRL”, se arată în motivele de apel.

Cum răspunde partenerul lui Coldea acuzațiilor de evaziune fiscală

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, Bogdan Gruiță, prin avocat, spune că fapta reținută în sarcina lui Gruiță nu este prevăzută de legea penală și nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. În rechizitoriu și în sentința Tribunalului Cluj se arată că facturile au caracter fictiv, întrucât Dual Convex Place SRL era în procedura falimentului, nu avea angajați, era inactivă și nici nu recunoaște acele operațiuni. Tot în rechizitoriu se arată că există un prejudiciu aferent infracțiunii de evaziune rezultat din înregistrarea în contabilitatea Impact Strategic SRL a unor cheltuieli presupus fictive aferente facturilor de la Dual Convex Place SRL.

”Precizăm că mecanismul descris în actul de sesizare și însușit în sentința apelată nu este susceptibilă să conducă la evazionarea bugetului de stat și cauzarea unui prejudiciu întrucât, în concret, Impact Strategic Solution SRL a jucat un rol de intermediar, a livrat în mod real servicii către beneficiarii finali, servicii pe care le-a achiziționat de la subcontractori, respectiv Dual Convex Place SRL, înregistrând astfel în mod real cheltuieli în contabilitate, fără a-și diminua în mod fictiv baza impozabilă”, se mai arată în motivele de apel.

Totodată, Gruiță spune că societatea Impact Strategic Solution SRL a avut de-a lungul timpului încheiate contracte cu societățile Arobs, Magli, Eurositi, Arvada, iar atât organele de urmărire penală, cât și prima instanță au reținut că serviciile prestate sunt reale.

De asemenea, cu privire la rolul de intermediat al Impact Strategic Solution SRL, avocatul Călin Budișan spune că ”societatea Impact Strategic Solution SRL nu presta în mod direct servicii întrucât nu dispunea de logistică și personal, ci intermedia astfel de servicii. În fapt, Impact Solution SRL încheia contractul cu beneficiarii finali după care se subcontracta prestarea de servicii de la personal calificat pe domeniul respectiv. Prin urmare, Impact Strategic Solution SRL a avut rol de intermediat între beneficiarii finali ai serviciilor prestate și prestatorul serviciilor, societatea având la rândul ei o cheltuială reală în vederea livrării serviciilor către beneficiarii finali”.

Cu privire la acest aspect, în rechizitoriu și în sentința de fond, Dual Convex Place SRL neagă realitatea emiterii facturilor și prestarea serviciilor către Impact Strategic Solution SRL, întrucât era în insolvență și nu avea angajați. Gruiță, prin avocat, susține că negarea acestor fapte ”nu pot să confirme decât un posibil comportament fiscal neadecvat al societății Dual Convex Place sau al persoanelor recomandate ca reprezentanți ai acestei societăți”.

”Este discutabil și rămâne de verificat dacă inculpatul Gruiță Bogdan Andrei a cunoscut prestarea serviciilor ”la negru” de către Dual Convex Place SRL și dacă putem discuta de o eventuală complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, dar nu în cadrul acestui dosar (întrucât în acest dosar penal inculpatul Gruiță este trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în calitate de autor). Este vorba de ceea ce e cunoscut în domeniu ca teoria părților inocente și rămâne de văzut dacă inculpatul Gruiță se bucură de aceasta sau nu. (…) Identitatea societății de la care s-a achiziționat acest serviciu este irelevantă din punct de vedere al realizării cheltuielii înregistrate în contabilitatea societății Impact Strategic Solution SRL. Identitatea societății de la care s-a achiziționat acest serviciu prezintă relevanță doar sub aspectul identificării autorului infracțiunii de evaziune fiscală (în ipoteza în care acea societate a prestat serviciul ”la negru”). Este irelevant însă dacă se identifică societatea de la care Impact Strategic Solution SRL a achiziționat serviciul pentru a se stabili dacă Impact Strategic Solution SRL a evazionat. Atâta timp cât cheltuiala este reală, nu există o infracțiune de evaziune fiscală în contabilitatea Impact Strategic Solution SRL”, se mai arată în motivele de apel.

Gruiță, inculpat inocent

Avocatul Călin Budișan mai spune că având în vedere relația dezvoltată cu partenerii contractuali și faptul că pentru multe contracte se începuse deja negocierea prin Gruiță, acesta a fost menținut și după cesionarea societății în calitate de reprezentant al Impact Strategic Solution SRL în relațiile contractuale cu partenerii comerciali ai acestei societăți.

În ceea ce privește legătura cu subcontractorii serviciilor, în fapt Dual Convex Place SRL, precizăm că de identificarea, negocierea și încheiere contractelor se ocupa tatăl inculpatului, Pompei Gruiță (n.r. decedat în 27 iunie 2015).  

”Acesta era un influent om de afaceri, cu o vastă experiență în afaceri în toată țara, motiv pentru care putea identifica cu ușurință subcontractanți. Aceste aspecte reies din declarația lui Pompei Gruiță din 15 iunie 2015 prin care se precizează că, în alte ocazii, acesta s-a ocupat de identificarea unui subcontractor, respectiv Dual Convex Place SRL, care să execute servicii în regim de subantrepriză pentru societăți deținute de către fiul său, Bogdan Gruiță. (…)

În concluzie, în ceea ce privește raporturile comerciale dintre Impact Strategic Solution SRL și Dual Convex Place SRL, numitul Gruiță Bogdan, sub aspect volitiv a fost de bună credință, neputând să cunoască un eventual comportament fiscal neadecvat al societății Dual Convex Place. Informațiile la care inculpatul avea acces, respectiv faptul că i-au fost prezentate facturi care prezentau aparență de legalitate și faptul că i-a fost în mod real furnizat serviciul, au creat în mod obiectiv presupunerea că în amonte partenerii contractuali au comportament fiscal corect. Nu revenea inculpatului sarcina și nici nu exista posibilitatea faptică a inculpatului de a constata comportamentul evazionist în amonte (Dual Convex Place SRL), atribut ce aparține exclusiv organelor de inspecție fiscală”, se mai arată în document.

S-a cerut strămutarea dosarului ca urmare a articolelor din Gazeta de Cluj

În iunie 2019, Bogdan Gruiță a cerut ÎCCJ strămutarea dosarului de la Cluj în care este judecat pentru evaziune fiscală, unul dintre motive fiind și articolele apărute în Gazeta de Cluj. De asemenea, Gruiță a cerut SRI, instituție ce a fost condusă de Coldea, să-i comunice dacă serviciul secret a avut o contribuție la activitatea de urmărire penală.

”Subsemnatul Gruiță Bogdan Andrei sunt fost partener de afaceri cu numitul Coldea George Tudor. Până la finalul anului 2011 ambii am avut calitatea de asociați ai societății Impact Strategic Solutions SRL în a cărei contabilitate se presupune că au fost înregistrate cheltuieli fictive. Numitul Coldea George Tudor este văr primar cu numitul Coldea Florian, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații. Florian Coldea este cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și începând cu noiembrie 2017 predă materia Intelligence și decizie politică la programul de master al Departamentului Studii de Securitate din cadrul Facultății de Istorie și de Filosofue a UBB. De asemenea, în presa locală și națională au apărut diverse articole de presă în conținutul cărora se insinuează o legătură a familiei lui Florian Coldea cu societatea Dimey Corp din Seychelles”, se arată în cererea de strămutare. Cu titlu de exemplu sunt două articole apărute în Gazeta de Cluj din anul 2017 și 2018 și alte două din jurnalul.ro.

”Având în vedere situația de fapt expusă, împrejurările cauzei și calitatea părților, apreciem că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței Curții de Apel Cluj ar putea fi afectat (…). Totodată, am arătat că cererile în probațiune formulate de subsemnatul, ce vizau lămurirea unor aspecte legate de societatea Dimery Corp din Seychelles, au fost respinse în prezenta cauză atât în faza de urmărire primei instanțe (Tribunalul Cluj), cât și în faza de apel (Curtea de Apel Cluj). Aceeași soartă a avut-o și cererea de emitere a unei adrese către SRI pentru a se comunica dacă serviciul secret a avut o contribuție la activitatea de urmărire penală. Se remarcă astfel o anumită reticență a instanțelor de pe raza județului Cluj de a dispune administrarea unor mijloace de probă ce vizează lămurirea aspectelor legate de societatea Dimery Corp din Seychelles. Aceeași reticență apare și în legătură cu cererea adresată SRI, serviciul secret la conducerea căruia s-a aflat numitul Florian Coldea. În această situație, consider că asupra imparțialității judecătorilor din cadrul secției penale a Curții de Apel Cluj care ar urma să soluționeze apelul de față planează un dubiu. În speța de față, lipsa de neutralitate pe care o invoc pe calea prezentei cereri nu este un palpabilă. Faptul că în presa locală au apărut anchete jurnalistice cu privire la o eventuală implicare a familiei lui Florian Coldea în societatea Dimery Corp din Seychelles și toate cererile în probațiune legate de această societate off-shore au fost respinse ridică un semn de întrebare cu privire la judecata obiectivă și imparțialitatea de care aceștia trebuie să dea dovadă în procesul de înfăptuire al actului de justiție”, se arată în motivele cererii de strămutare.

Seychelles, locul de vacanţă al lui Florian Coldea

Locanta Hilton Seychelles Northolme Resort & SPA, unde au petrecut zece zile de vacanță familiile lui Sebastian Ghiță și Florian Coldea, în februarie 2010, se află la doar câțiva kilometri distanță de locația unde funcționează offshore-ul DIMERY CORP, compania care a preluat firma vărului fostului șef operativ al SRI. Orașul Victoria, unde este înmatriculată această căsuță poștală, se află la sud de hotelul cu pricina.

Post-ul Partenerul de afaceri al lui Coldea, condamnat la închisoare, le cere magistraților clujeni achitarea apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Firma clujeană Deltamed, condusă de Dan Vasile Gorgan, s-a asociat cu societatea Stimpex, condusă de o ”suveică” în care sunt prinși fii de generali, asociați de-ai lui Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe în Guvernul Boc, precum și un fost ”locotenent” de-a lui Sorin Ovidiu Vântu și au câștigat un contract cadru cu o valoare cuprinsă între 15.841.400 și 17.490.000 de euro. Instituția care a pus la bătaie acești bani este INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (IGSU) generalul de brigadă Dan-Paul Iamandi, fost ofițer de contrainformații înainte de anii 90. 

La începutul acestei luni, Deltamed a semnat un contract cu IGSU pentru furnizarea unei autospeciale pentru descarcerări. Valoarea a fost de 9.504.839,99 de euro și achiziția face parte dintr-un contract cu o valoare cuprinsă între 15.841.400 – 17.490.000  de euro.

În cursul acestei veri, IGSU a încheiat contractul cadru cu asocierea firmelor Stimpex – Romprim – Deltamed.

Acționariatul companiei Stimpex este format din  ISTRATE MARCEL, TOROIPAN CRISTIAN, STAMATOIU ISIDOR, CHIVU COSTEL, MOLDOVAN VASILE, SIMA MIHAI LAURENTIU, CRANGANU NICOLAE, CHIRCU GEORGE, GALITA GABRIEL GHEORGE și PRODEA AUREL, iar administratori sunt ISTRATE MARCEL.  MARIN STEFAN și ISTRATE VLAD CONSTANTIN.

Totoipan se află în sfera de influență a lui Sorin Ovidiu Vântu, prin legătura lui cu locotenentul lui SOC, Ovidiu Luca. Toroipan este asociat cu Luca în cadrul SC Global Video Media SA și firma PSV Company SA, o altă societate aflată în sfera de influență a lui Vântu. Anul trecut, Liviu Luca a fost condamnat la şase ani de închisoare în dosarul Petromservice. Potrivit unor informații, Cristian Toroipan ar fi verișorul soției lui Liviu Luca.

Vânzări de armament în Africa

Unul dintre administratorii de la Stimpex, Marin Stefan, este acționar și administrator la SC ROM OFFSET MANAGEMENT & PRODUCTION SRL, o companie la care Bogdan Ceaușelu este acționar majoritar. Cel din urmă este fiu de general și împreună cu fostul ministru Sebastian Vlădescu au făcut afaceri cu furnituri militare. La sfârșitul anilor 90, Bogdan Ceauselu, Otto Breuer si Sebastian Vladescu s-au asociat în cadrul firmei Boss Exim Trading Group SRL, care acum este radiată. Breurer este general în rezervă și a fost fost director adjunct al Canalului Dunăre – Marea Neagră pe vremea lui Ceausescu. Cei trei au exportat tehnică militară românească în Africa. De asemenea, Breuer a făcut o serie de afaceri și în Kuweit, unde a fost detașat ca ca militar activ pentru a ajuta la stingerea incendiilor de la sondele petroliere. Acolo și-a făcut legături cu una dintre cele mai mari companii din lume, Mohamed Abdulmohsin Kharafi & Sons, cu care a și înființat câteva afaceri în România.

Din 2014 până la începutul acestui an, fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a ocupat funcția de președinte al CA din cadrul Romcab. Locul lui a fost preluat de Zoltan Prosszer, directorul general şi acţionarul companiei majoritar cu 59 milioane de lei capitalizare. Vlădescu a declarat că s-a retras singur din această funcție din cauza unei anchete penale în cadrul căreia este vizat. El este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și complicitate la delapidare, în dosarul Rompetrol 2.

Fostul ministru a fost pus sub acuzare în iunie anul trecut, în acest dosar alături de foştii miniştri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu şi Gheorghe Pogea. Tot atunci, procurorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale acestora. Sebastian Vlădescu a fost ministru al Finanţelor în guvernele Tăriceanu şi Boc.

Fabrica de ambulanțe Deltamed

Firma Deltamed este patronată de  GORGAN VASILE DAN (acționar majoritar), TOPARCEAN RAZVAN ADRIAN, GAVRILA GEORGETA DANIELA, OSAN DAN IOAN și OSAN GEORGE MIHAI. Administratorii firmei sunt Topârcean și Gavrilă. Potrivit Ministerul de finanțe, anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de aproape 71 de milioane de lei și un profit de doar 2,3 milioane de lei

Firma Deltamed, unul dintre principalii furnizori de ambulanțe și aparatură medicală de specialitate, a câștigat contracte de zeci de milioane de euro de la stat. Între 2010 și 2012, SC Deltamed, firma clujeanului Dan Gorgan, a câştigat peste două milioane de euro de pe urma licitaţiilor organizate de diverse administraţii judeţene care au dorit să cumpere ambulanţe tip SMURD şi aparatură conexă serviciilor medicale de acest tip. La data respectivă, Ministerul sănătății a cumpărat centre mobile pentru recoltarea sângelui în valoare de peste un milion de euro. Afacerea a fost făcută prin intermediul subsecretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, unul dintre apropiaţii patronului SC Deltamed, Dan Gorgan. Ulterior, ambulanțele furnizate de Deltamed au ajuns să fie folosite de fundația Crucea Roșie, din care făcea parte și Mihaela Geoană în calitate de membru onorific.

În 2015, Primăria Cluj Napoca a cumpărat o ambulanță de la SC Deltamed, firmă patronată de Dan Vasile Gorgan, prietenul secretarului de stat, Raed Arafat. Pentru licitația ”Autospecială de intervenție necesară Departamentului Situații de Urgență din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca”, municipalitatea clujeană a dat 178.800 de lei, fără TVA.

În 2016, compania clujeană Deltamed, specializată în afacerile cu Ministerul Sănătății, a încheiat un contract cu Universitatea Babeș Bolyai în valoare de 324.500 de lei. Contractul ”Achizitie de instalatii, echipamente si instrumente independente pentru cercetare si componentele acestora” a fost atribuit prin procedura ”invitație de participare”, adică cei de la UBB au lansat o invitație firmei Deltamed, care a venit cu o ofertă.

Gorgan se leapădă de prietenia cu Arafat

Potrivit reprezentanților Deltamed, ”se reia obsesiv temă unei ”prietenii de decenii’’ care i-ar lega pe ”cei doi foști colegi de studenție”, respectiv pe d-nul dr. Arafat și dl. Gorgan, fondatorul Deltamed. Nu doar că nu au fost colegi de facultate, cei doi nu au fost nici măcar colegi de Universitate, unul absolvind Universitatea de Medicină și Farmacie (în acea perioadă Institutul Medico-Farmaceutic), celălalt Universitatea Babeș-Bolyai ! Nici măcar anii de studenție nu li se suprapun decât parțial. O simplă verificare printre foștii colegi de facultate și prieteni din acea perioadă ai celor doi ar arăta foarte rapid că ambii aveau alte cercuri de prieteni. Nici un jurnalist însă nu a dorit să facă o astfel de verificare, preferând să intoxice prin preluarea poveștii cu ”prietenia din studenție”. Legătura dintre cei doi este una strict profesională, fără nici o componența personală, așa cum o relație de prietenie ar trebui să aibă.        

Un general de contrainformații pus șef la IGSU

În funcția de șef al IGSU a fost numit generalul de brigadă Dan-Paul Iamandi. În noiembrie 2015, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit că Dan-Paul Iamandi a fost recrutat de organele de contrainformații militare „pentru încadrarea informativă a militarilor în teren și a cadrelor din unitatea să „în scopul prevenirii unor abateri disciplinare de la ordinea și disciplină militară””. Potrivit CNSAS, Iamandi a folosit numele conspirativ „Ioan Popă”, dar nu a semnat un angajament și nici nu a transmis informații către Securitate, astfel că nu i se poate atribui calitatea de colaborator sau lucrător al Securității.

Post-ul Deltamed s-a asociat cu firma unor foști ofițeri de contrainformații pentru un contract de 17 milioane de euro apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Inspectorii DLAF au verificat ultimul dosar de fonduri europene din cadrul rechizitoriului în baza căruia fostul șef al AJOFM Cluj, Daniel Don, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție. Concluziile arată că, de fapt, denunțătorul lui Daniel Don a săvârșit acte de fraudă financiară! Astfel, rechizitoriul nu mai este susținut, ținând cont de faptul că în niciun proiect pe fonduri europene fostul șef AJOFM Cluj nu este vizat de vreo acuzație! Dacă în acest proiect, Marian Moteoc, denunțătorul lui Don este acuzat de o fraudă de aproape 27.000 de lei, în alt proiect aceeași persoană este acuzată de o fraudă de 24.000 de lei.

Rechizitoriul în baza căruia procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Daniel Don, fostul șef AJOFM Cluj, este constituit pe o serie de proiecte europene din care, susțin procurorii clujeni Don ar fi ”sifonat” fonduri europene.

Însă, inspectorii DLAF (Departamentul pentru lupta antifraudă) nu au depistat nicio neregulă privitoare la Daniel Don. Mai mult, ei consideră, potrivit unor rapoarte că, de fapt, Marian Moteoc, denunțătorul lui Daniel Don și principalul martor al acuzării DNA, se face vinovat de fraude în cadrul proiectelor cu finanțare europeană investigate.

”Fraudarea de fonduri s-a dovedit că nu există și nimeni nu constatat vreun prejudiciu vizavi de persoana mea! După arestarea mea s-au obținut denunțurile pe baza cărora s-a făcut dosarul penal. Dosarul Nokia a fost verificat de Comisia Europeană și s-a stabilit că nu a fost nicio neregulă, în proiectul Funcționarul electronic toate cereri au fost declarate drept eligibile, în  dosarul Call Center, la fel, nicio problemă, Dosarul Mechel intră în atribuțiile OLAF, nici acolo nu a fost nicio neregulă. Dosarele au fost în verificarea de DLAF și nu s-a depistat nicio problemă vizavi de persoana mea! Când a depus denunțul el (Marian Moteoc, n.red.) s-o fi gândit cum să scape de problemele lui. Pe parcursul procesului nimeni nu a declarat că eu aș fi cerut cuiva să facă ceva ilegal, am cerut doar ca oamenii din proiect să își facă treaba. Se vede clar de ce ei au dat denunțurile! Unde sunt neregulile când toate instituțiile europene au verificat proiectele și nu apare nicio acuzație la adresa mea. Dacă dosarele din cuprinsul rechizitoriului meu sunt clasate, unde este infracțiunea de care sunt acuzat?! Pe ce temei a fost construită ancheta?!” se întreabă retoric Don.

De asemenea, el spune că se pregătește să ceară revocarea procurorului de ședință, Meda Titu, pe motiv că ea nu ar fi urmat vreun curs de formare profesională pe tema combaterii corupției, cerință specificată de lege.

”Vreau să revoc și procurorul de instanță, Meda Titu, pentru că nu a făcut nicio calificare în domeniul combaterii corupției! Nu înseamnă că dacă esti la DNA poți da într-un om, să-l acuzi de corupție, fără ca tu să fii specializat pe acest domeniu. Toți funcționarii publici, doctorii, avocații, judecătorii, trebuie să facă cursuri profesionale. Sunt obligați prin lege!”, mai susține fostul șef AJOFM Cluj.

Martorul DNA din dosarul lui Don vizat de fraude cu bani europeni

Revenind la ultimul proiect european din rechizitoriu cercetat de inspectorii DLAF, în cadrul unei note de control sunt menționate concluziile verificărilor făcute la proiectul ”ARO-Acces Rapid la Ocupare”, beneficiar Academia Română  – Filiala Cluj Napoca.

”Ca urmare a verificărilor efectuate, a rezultat faptul că Moteoc Marcu Marian (angajat ca expert măsuri active în cadrul proiectului ARO din partea partenerului AJOFM Cluj) nu a desfășurat activitățile din cadrul proiectului, nu cunoștea activitățile pe care trebuia să le desfășoare în proiect ca angajat, nu a participat la ședințele organizate în cadrul proiectelor, nu a întocmit sau elaborat documente, însă le-a semnat, fiind indicii că acestea au fost elaborate de către numiții Bocșa Ciprian și Antal Olimpia (care au confirmat aceste aspecte).

Partenerul AJOFM Cluj, prin intermediul beneficiarului Academia Română – Filiala Cluj Napoca, în calitate de lider, a depus cererile de rambursare nr 8 și nr 11, suma de 14.605,50 lei (finanțare nerambursabilă) în ceea ce privește expertul Moteoc Marcu Marian.”

Echipa  de control a verificat aspectele formulate în cadrul notei de control a DLAF și a considerat că expertul Moteoc Marcu Marian nu a desfășurat activități în cadrul proiectului în perioada februarie – iunie 2015, semnând doar documente întocmite de alte persoane. Astfel, echipa de control a stabilit ca neeligibile cheltuielile salariale aferente acestui expert. În consecință, echipa de control consideră ca fiind neeligibile suma de 26.691 lei reprezentând cheltuielile salariale aferente lunilor februarie – iunie 2015”, arată nota DLAF.

 Marian Moteoc nu a răspuns apelurilor telefonice pentru a își exprima un punct de vedere.

Bugetul total al proiectului ARO – Acces Rapid la Ocupare a fost de 7,8 milioane de lei, iar perioada de implementare a fost cuprinsă între anii 31.03.2014 – 30.09.2015. Contribuția UE la acest proiect a fost de 100%.

Alt dosar cu fonduri UE, altă fraudă

Nu este singurul proiect pe fonduri europene în care Moteoc este acuzat de inspectorii DLAF de evaziune. În proiectul ”Bancomate de joburi în mediul rural” el este acuzat de o fraudă de 24.000 de lei. ”Echipa de control din cadrul DLAF a verificat o serie de suspiciuni privind decontarea unor sume din fondurile alocate proiectului, fără o justificare reală, pe baza unor activități ilicite. Numitul Moteoc Marcu Marian a semnat documente în cadrul proiectului (diverse livrabile, rapoarte de activitate, fișe de pontaj), aferente unor activități din perioada martie – iunie 2015, pe care acesta, în fapt, nu le-a desfășurat, ajutându-l pe Boșca Ciprian să îi determine pe reprezentanții liderului de parteneriat – Asociația Inceptus România, să folosească înscrisurile menționate, pe fondul necunoașterii de către aceștia din urmă a împrejurărilor descrise anterior, care a avut ca rezultat obținerea pe nedrept a finanțării nerambursabile aferente salariilor primite de Moteoc Marcu Adrian, în sumă de 13.421,10 lei. Fapta numitului Moteoc Marcu Adrian poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fapte de corupție (…) Pentru domnul Moteoc Marcu Adrian se consideră neeligibilă suma totală de 23.924 lei, reprezentând salariile și contribuțiile salariale neeligibile, aferente unor presupuse activități raportate ca fiind desfășurate de acesta în perioada martie – iunie 2015”, arată raportul DLAF.

Cine colecta banii din Dosarul lui Don

Potrivit rechizitoriului, începând din anul 2012, inculpatul Don Daniel a fost sprijinit în obținerea foloaselor bănești de către inculpatul Moteoc Marcu Marian, șoferul său, care a colectat lunar banii pretinși. Sumele de bani respective au fost remise de regulă, în sediul instituției, de cele mai multe ori în plicuri.

După colectare, banii au fost înmânați inculpatului Don Daniel sau, la indicațiile sale exprese, au fost depuși fie în autoturismul de serviciu folosit de către acesta din urmă fie într-un cont bancar deținut de directorul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj.

Inculpatul Don Daniel, în calitate de funcționar public, are obligația declarării activelor financiare cu ocazia completării declarației de avere în cuprinsul căreia, sub sancțiunea atragerii răspunderii penale pentru infracțiunea de fals în declarații,

Urmare a analizării declarațiilor de avere completate de către Don Daniel la data de 14.04.2014, aferent veniturilor obținute pe parcursul anului 2013 și respectiv la data de 08.04.2015 corespunzător veniturilor obținute în anul 2014, s-a reținut că funcționarul public nu a declarat sumele identificate în conturile bancare la categoria activelor financiare.

Însă, procurorii nu au reușit să depisteze averea lui Don care ar fi putut proveni din activitatea infracțională de care este acuzat.

Post-ul Implozie în rechizitoriul fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don. Cercetările DLAF arată că martorul DNA din dosar frauda banii europenii apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Şoferii prinşi că au circulat pe drumurile naţionale, fără plata rovinietei sau a taxelor speciale de drum, vor primi prin poştă procesele-verbale de contravenţie tipărite de o companie clujeană care în anii anteriori s-a dovedit a fi o afacere din care s-au înfruptat personaje controversate din zona Clujului.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a organizat o licitație pentru selectarea companiei care va trimite amenzi șoferilor surprinși că circulă pe drumurile publice fără rovinietă. La licitaţie s-a înscris un singur ofertant, în speţă asocierea dintre compania clujeană SC Zipper Services SRL şi Compania Naţională Poşta Română SA. Aceasta a fost şi oferta declarată câştigătoare, autoritatea contractantă atribuind contractul exact la preţul de 1,6 milioane de lei fără TVA, pentru o perioadă de doi ani de prestare a acestor servicii.

Potrivit caietului de sarcini care a stat la baza atribuirii acestui contract, CNADNR estimează că, în această perioadă de doi ani, va emite cel mult 1,35 milioane procese-verbale de contravenție pentru circulaţia fără rovinietă sau pentru tranzitarea, fără plata taxei speciale, a unor sectoare de drum.

Contracte uriașe de la stat

Nu este pentru prima dată când CNAIR atribuie un astfel de contract. În 2016, Poșta Română SA a fost selectată pentru un contract similar doar în calitate de membru al unei asocieri, al cărei lider a fost compania SC Zipper Services SRL din Cluj-Napoca. Această asociere a fost, de altfel, singurul ofertant care s-a prezentat la licitația orga­nizată de către Compania de Drumuri pentru prestarea serviciilor de împlicuire, anvelopare și comu­nicare a proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor emise de CESTRIN prin SIECMCR. Atunci, valoarea contractului a fost de 8 milioane de lei fără TVA (9.600.000 de lei cu TVA, ceea ce înseamnă 2.135.000 de euro), sumă care, ca și anul acesta, este la fel cu valoarea maximă pe care CNAIR a anunțat că era dispusă să o plătească pentru aceste servicii.

Anterior, SC Zipper Services SRL Cluj-Napoca a primit, tot de la CNAIR, în data de 15 februarie 2016, un contract în valoare de 691.200 de lei cu TVA, în urma unei licitații vizând servicii similare, suma fiind, de asemenea, aceeași cu valoarea maximă de licitație.

În 2011 și 2014, pe vremea când SC Zipper Services SRL Cluj-Na­poca avea denumirea de SC Tipo Direct SRL, compania în cauză a mai încasat de la CNAIR două contracte. În 9 decembrie 2011, compania de drumuri a achiziți­onat servicii de imprimare, anvelo­pare și comunicare a proceselor-verbale, în valoare de 9.416.064 de lei cu TVA (2.354.016 euro), contract pe care Tipo Direct SRL a avut voie să-l subcontracteze în proporție de 60 la sută (44% către SC Zipper Data SRL și 16% către SC Fan Courier Express SRL). În 17 aprilie 2014, CNAIR a atribuit aceleiași firme din Cluj un alt contract, care a plecat de la 9.401.184 de lei cu TVA și care a reprezentat și valoarea finală a nego­cierii, pentru servicii identice.

Cine se află în spatele firmei clujene

Zipper Services SRL Cluj-Napoca, este o societate administrată de Nicoleta Adriana Rădulescu și cetățenii maghiari Tamas Karako și Gyorgy Schamschula. Asociați juridic ai firmei sunt Tipo Offset SRL din Cluj-Napoca, repre­zentată de un anume Piricsi Alpar Alexandru, și de compania maghiară Any Biztonsagi Nymoda Nyrt, reprezentată de un anume Gabor Zsamboki, în calitate de director general.

SC Tipo Offset SRL, unul dintre cei doi acționari ai SC Zipper Services SRL (fostă SC Tipo Direct SRL), a purtat, de asemenea, în trecut, denumirea de SC Tipoholding SRL, iar, în cursul anului 2016 a fuzionat prin absorbție cu o altă companie, pe nume DBR. În prezent, acționarii Tipo Offset sunt companiile maghiare Dijbeszedo Holding Zartkoure Mukobo Resz­venytarsasag, cu 99,85% din acțiuni, și EPDB Nyomatatasi Kozpont Mukobo Reszvenytar­sasag, cu 0,15% din acțiuni. Prima dintre acestea a achiziționat, anterior, pachetul de acțiuni la Tipoholding de la Kerekes Gabor. Până în anul 2006, Tipoholding SRL Cluj-Napoca era deţinută, pe lângă Kerekes Gabor, de către omul de afaceri clujean Teodor Colţea.

Condamnat în dosarul “Privatizărilor Strategice”

Numele lui Kerekes Gabor apare în megadosarul “Privatizărilor Strategice”, instrumentat de DIICOT, în care au fost condamnaţi, în ianuarie 2015, la pedepse cu închisoarea, foştii miniştri ai Economiei şi ai Comunicaţiilor, Ioan Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, alături de afaceristul bulgar Vadim Benyatov Don şi de funcţionarii Dorinel Mucea sau Radu Mihai Donciu.

În noiembrie 2014, vicepreşedintele executiv al UDMR, Kerekes Gabor, a fost reţinut în Germania, în baza unui mandat de arestare în lipsă emis de instanţele din România. Potrivit procurorilor DIICOT, care au instrumentat acest dosar, spionul bulgar Stamen Stancev şi afaceristul Vadim Benyatov Don îl aveau pe Kerekes Gabor drept punte de comunicare cu această formaţiune politică, fiind folosit ca un agent de legătură. În ianuarie anul trecut, Kerekes Gabor a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la o pedeapsă de trei ani închisoare şi patru ani interzicerea unor drepturi civile pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

De altfel, acelaşi fost lider al UDMR este menţionat în rechizitoriu ca fiind un agent de influenţă al aprobării, într-o hotărâre de guvern, a proiectului de lege cu privire la vânzarea, către sindicatul petroliştilor condus de Liviu Luca, a 8 procente din acţiunile Petrom.

Fost asociat al consilierului lui Băsescu, Peter Eckstein Kovacs

Kerekes Gabor a fost implicat, de asemenea, într-o afacere media din care făceau parte mai mulţi lideri ai UDMR şi afacerişti celebri. Astfel, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în data de 8 mai 2006, a luat fiinţă compania SC Eureka Media SRL, firmă care a activat în domeniul radioului şi al televiziunii. Societatea a fost fondată, printre alţii, de Peter Eckstein Kovacs, cu un procent de 1,5% din acţiuni. Kovacs a deţinut funcţia de consilier prezidenţial, când la Palatul Cotroceni se afla Traian Băsescu. Vicepreşedintele executiv al UDMR de la vremea respectivă, Kerekes Gabor, deţinea un pachet de 3,5% din acţiunile SC Eureka Media SRL. Compania Eureka Media SRL a intrat în insolvenţă în cursul anului 2011.

În 2009, Peter Eckstein-Kovacs a fost luat sub aripa protectoare a lui Traian Băsescu, devenind consilierul prezidenţial al acestuia pe probleme de minorităţi. El a demisionat, însă, din această funcţie, pe data de 11 septembrie 2011, pentru că nu a fost de acord cu Băsescu în privinţa abordării situaţiei referitoare la proiectul minier aurifer de la Roşia Montană. Kovacs era de partea ONG-urilor controlate de magnatul George Soros, care au protestat ani de zile în legătură cu această exploatare. De altfel, subiectul nu reprezintă singura temă pe care o are Kovacs în comun cu zona respectivă a societăţii civile, el militând, în mai multe rânduri, public, pentru acordarea unor drepturi civile cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex, care să permită acestora moştenirea bunurilor comune şi obţinerea de credite bancare.

În 2011, Peter Eckstein-Kovacs a candidat pentru funcţia de preşedinte al UDMR, pierzând în favoarea actualului lider Kelemen Hunor. În 2018, el a demisionat din formaţiunea politică, pe care a acuzat-o de “cârdăşie” cu PSD în chestiunea modificărilor operate la codurile penale.

În cadrul unui interviu acordat unei publicaţii on-line, Peter Eckstein-Kovacs declara că “ar fi un sentiment de confort şi de modernitate dacă nu ar exista în Constituţia României sintagma «stat naţional»”, şi că, dacă ar putea decide el, ar adopta modelul Constituţiei franceze, care defineşte “Franţa ca republică, indivizibilă, laică, democratică şi socială, dar nu conţine noţiunea de stat naţional”. Afirmaţia a fost făcută din calitatea de consilier prezidenţial.

Contracte cu SRI şi SIE

La fel de interesant este faptul că acelaşi Kerekes Gabor, împreună cu alţi doi parteneri de afaceri ai lui Peter Eckstein-Kovacs, Nagy Zoltan şi Vasile Andrei Vita, au deţinut, până în anul 2014, acţiuni la societatea Solel Management SRL.

Vasile Andrei Vita, socrul lui Rareș Bogdan, este un om de afaceri din Cluj, care, potrivit presei locale, a deţinut chiar calitatea de consul onorific al Turciei la Cluj, şi care controlează o companie de electronice pe nume Vitacom Electronics SRL. Această din urmă companie a derulat, în anul 2010, contracte cu exact instituţiile care se ocupă cu siguranţa naţională şi care, teoretic, au sprijinit organele de urmărire penală în dosarul “Privatizărilor Strategice”.

Astfel, conform SEAP (actual SICAP), SC Vitacom Electronics SRL a livrat, la data de 21 iulie 2010, echipamente electronice către Serviciul de Informaţii Exerne, iar, în 18 mai 2010, aceeaşi firmă a livrat cabluri electrice şi de transmisie de date către UM 0466 Bucureşti. Această unitate militară este de fapt Brigada Antiteroristă din cadrul Serviciului Român de Informaţii.

Post-ul O companie clujeană cu acționar din Ungaria a câștigat un contract cu statul. Firma s-a dovedit a fi o afacere din care s-au înfruptat personaje controversate din zona Clujului apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Foarte greu să-i vezi mutra nesuferită a președintelui Iohannis, zi de zi, și încă cu perspectiva atroce de a mai fi ales pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea statului. Cinci ani în care, din păcate pentru noi că nu are nici un contracandidat serios, îi vom asculta panseurile à la Gâgă și discursul său atât de târâtor încât ne face să-l bănuim că e atins de hipofrenie (adică conform dicționarului explicativ de un ușor ”retard mintal”). Pentru că așa arată ca un ușor retardat mintal care varsă pe gură șuvoaie de cuvinte care pe multe nu cred că le înțelege, cuvinte care îi sunt puse în augusta-i cavitate bucală de stăpânii săi securiștii. Cei care l-au înscăunat odată sub pretextul patriotic să avem un președinte minoritar, și neamț pe deasupra, la aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918 în fruntea țării ca să arătăm ce democratică este România, ni-l pregătesc să ni-l livreze și a doua oară. Iar poporul iohanist îl place și-l va vota.

Iohannis a fost ales și susținut de serviciile secrete românești tocmai pentru ceea ce aparent este: german, bărbat și cu aura incoruptibilității când știm cu toții câte schelete are în dulap. Dar dacă e ordin de zi pe unitate trebuie îndeplinit la timp și întocmai. Ce este amuzant e faptul că Iohannis se compară între prieteni cu… Obama.

Da, unul este primul minoritar ales democratic de români, iar Obama a fost primul african american ales democratic de americani. Dar asemănările se opresc aici.

De când a ajuns președinte, Werner Klaus Iohannis nu face altceva decât să-și trădeze țara și să o vulnerabilizeze și să o fragilizeze zi de zi. De fapt, singura misiune pe care a executat-o cu bine trădătorul de la Cotroceni a fost să încerce să conserve cât mai mult din puterea serviciilor secrete și a Parchetelor în această nefericită țară și exploatarea resurselor țării de către stăpânii din străinătate: cancelariile occidentale și firmele multinaționale din aceste țări.

Iohannis s-a împotrivit creșterii salariului minim pe economie pentru a nu prejudicia interesele multinaționalelor  care-i foloseau pe muncitorii noștri din țară pe post de vietnamezii Europei. A, nu-ți convenea, ok. Ca muncitor român plecai în Anglia sau în Germania să lucreze pe salariul minim de acolo care nu era de 1.200 de lei, ci de 1.200 euro sau 1.200 lire sterline. Deci patronii din Occident ai multinaționalelor erau în situația win-win, ori îi exploatăm ieftin pe români acasă la ei sau ieftin la noi acasă în Vest. Cum să fie fericiți că a crescut salariul minim? Cum să fie fericiți stăpânii din Vest ai lui Werner Iohannis când doctorii au primit salarii comparabile cu cele din Occident și nu mai emigrează să fie slugile occidentalilor. Nu e bine pentru șefii lui Iohannis. Și atunci dă-i cu diversiunea cu spitalele regionale o uriașă hoție din care câștigă tot felul de firme din Vest sute de milioane de euro pentru consultanță. Adică până acum am știut face spitale, acum vezi, Doamne trebuie plătită consultanță la o firmă din Vest 200.000.000 de euro. De aceea guvernul PSD n-a înaintat proiectele Bruxellului, proiecte care sunt foarte păguboase pentru țară.

Cretinii la transmiterea ordinului de zi pe unitate au și început să ragă ca măgarii în presă și pe rețelele sociale: ”PSD nu face spitale regionale, PSD nu e capabil, etc, etc.!”. De fapt, PSD n-a vrut să gireze jaful pus la cale de birocrația bruxeleză. Și foarte bine a făcut. Rău a făcut guvernul că nu a explicat opiniei publice de ce aceste proiecte toxice  și folosesc doar altora, nu țării.

Ultima ispravă a hipofrenului de la Cotroceni  – sabotarea candidatului român pentru funcția de comisar european este doar ultima acțiune a acestui nenorocit.

Acum, Werner Iohannis se crede în vârful piramidei și crede că are și cel de-al doilea mandat în mână. În locul lui aș fi mai prudent. Explozia scandalului cu fiul lui Biden și afacerile lui nu va ocoli România,  Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România este membru în board-ul Fondului Proprietatea încă din 2016, iar din 29 septembrie 2019 a mai primit un mandat de trei ani până la sfârșitul anului 2022. Dacă ne uităm în CV-ul său, vedem că Gitenstein a lucrat timp de zece ani pentru senatorul Joe Biden, fiind mâna lui dreaptă în Comitetul Senatorial pe probleme judiciare al SUA. Poate o să mai aflăm mai multe lucruri despre ce afaceri are Biden în România, Gitensten tot aici în țară și o să mai aflăm despre relațiile bolnave de la vârful Parchetelor din România cu reprezentanții de vază ai SUA. Al doilea mandat nu e sigur deloc. Să vedem când începe scandalul!

Post-ul Să vedem când începe scandalul apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Sistemul de justiție din județele Bistrița-Năsăud și Cluj, precum și din România, dar și autoritățile din sfera instituțiilor de aplicare a legii, respectiv poliția, sunt prăbușite total. Potrivit unor informații oficiale, cu siguranță măsluite, la nivel național în România există 640.000 de dosare penale ce nu pot fi finalizate pentru că autorii faptelor nu sunt cunoscuți. Cum s-a ajuns la această situație este greu de dat un răspuns și de stabilit un vinovat anume.Cazul ”Caracal” este un exemplu grăitor în acest sens, cu un presupus vinovat și crimele comise de acesta, sistemul de justiție nu este în stare să ofere un răspuns clar opiniei publice despre ce s-a întâmplat acolo.

Extrapolând cifra cazurilor cu autor necunoscut la nivel național, cea oficială, cea reală fiind evident cosmetizată, ca să folosim un limbaj mai elevat, la nivelului județului Bistrița-Năsăud și a județului Cluj, în funcție de numărul populației celor două unități administrativ-teritoriale, rezultatul este unul dezastruos pentru sistemul de justiție din cele două județe și a autorităților din zona de aplicare a legii, respectiv poliția.An de an, după lovitura de stat din Decembrie 1989, odată cu deprofesionalizarea și implicarea politicului în politica de cadre a Poliției Române, numărul cazurilor cu autor necunoscut a crescut exponențial. La un moment dat cazurile cu AN constituiau un fel de bile negre asupra activităților polițiștilor, drept urmare se muncea din greu pentru soluționarea acestora, chiar cu comiterea unor abuzuri.

Astfel, conform unor surse din Poliție, a existat o practică, mai ales în cazurile micilor infracțiuni stradale, ca infractorilor prinși să li se pună în cârcă tot soiul de cazuri nerezolvate în timp, uneori cu acceptul acestora, în marea majoritate recidiviști, a căror pedeapsă nu mai era influențată de numărul de infracțiuni comise și cărora li se promiteau tot felul de avantaje în perioada arestului preventiv, dar și în detenție. În ultimii ani însă,numărul unor astfel de infracțiuni a crescut, iar polițiștii, depășiți de situație pe fondul lipsei acute de personal, având acordul șefilor au început să le ascundă sau să le soluționeze prin clasare sau neconfirmarea infracțiunii. Extrem de mulți oameni, victime ale unor mici infracțiuni evidente – furturi din locuințe, de biciclete, etc., au primit adrese de la Poliție că sesizarea nu se confirmă sau au fost clasate pur și simplu, fără a li se oferi nici o justificare sau măcar un răspuns.La un moment dat sistemului nu i-a mai păsat, iar fișetele polițiștilor și procurorilor sau umplut cu dosare cu AN, pe care s-a depus praful de-o palmă.

Bilanțurile, lăudăroșenii fără nici o acoperire

Cine care are curiozitatea să urmărească bilanțurile de activitate ale Poliției bistrițene sau clujene, poate observa că în ultima perioadă situația statistică a cazurilor cu AN este ignorată cu desăvârșire. Drept urmare, atât la nivel național, dar și al celor două poliții județene din Bistrița-Năsăud și Cluj, cazurile cu autor necunoscut nu sunt reprezentate printr-o cifră. Toate bilanțurile, atât la Poliție cât și la Parchete, sunt de fapt lăudăroșenii fără nici o acoperire și care au drept scop să arunce praf în ochii opiniei publice și să dea senzația că autoritățile din domeniul aplicării legii lucrează.

La ora actuală, poliția este în cea mai proastă situație de după 1989. Lipsită de profesioniști, cu o conducere numită politic, coruptă la anumite niveluri, funcționează ca o mașină gripată. Aproape că nu se mai observă polițiști patrulând pe jospe stradă printre oameni, fiindcă toți stau cu fundurile lipite în mașinile de patrulare, șiau dispărut sectoriștii și polițiștii de proximitate, care totuși mai știau ce se întâmplă în zonele date în competență. Cu o ținută neglijentă, neregulamentară, nebărbieriți, cu accesoriile din dotare, pistol, cătușe, atârnând alandala la brâu creează o imagine cu totul deplorabilă.

Trebuie de asemenea amintit faptul că, toate falsificările grosolane ale realității din bilanțurile de activitate ale Poliției, sunt făcute cu acceptul și complicitatea procurorilor, care au constituit în România, caz unic în lume, cu concursul SRI, așa numita ”Republică a Procurorilor”,aceștia devenind mici zei de care nimeni nu se poate atinge. Să luăm ca exemplu cazul ”Caracal”, dacă în cazul Poliției au urmat un val de destituiri: șeful Poliției Române, conducerea Poliției Olt, cea a orașului Caracal, destituită a treia oră de la izbucnirea scandalului, de procurorii care au condus operațiunea de căutare a victimei, atât de cei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, cât și cei de la DIICOT Craiova, nimeni nu s-a atins de un fir de păr din capul lor. CSM-ul, prin Secția pentru procurori mimează o investigație, singura speranță rămâne SIIJ, care a deschis un dosar penal, dar despre care nu s-a mai auzit nimic. A, să nu uităm, printr-un joc de glezne menit să aburească din nou opinia publică, la cererea președintelui țării, procurorul șef al DIICOT și-a înaintat demisia.

AN-urile vorbesc de la sine

În anul 2017, dintr-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, rezulta o situație a cazurilor cu AN din județ. Astfel, conform acestei surse, existau un număr de 2.404 de anchete cu autor necunoscut la nivelul întregului județ, din care 21 la Parchetul de pe lângă Tribunalul BN, 1.704 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, respectiv 535 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud și 144 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean. Cu un an înainte, în 2016, potrivit tot datelor furnizate de aceeași sursă, numărul cauzelor cu AN erau în număr de 2.400. Nu s-a comunicat niciodată dacă aceste dosare sau reportat de la un an la altul, dacă au fost rezolvate sau ce s-a întâmplat cu ele.

Ultimele informații privind cauzele cu AN din județul Bistrița-Năsăud au fost aduse la cunoștința opiniei publice în luna februarie 2019, cu prilejul unui bilanț al IPJ Bistrița-Năsăud. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul BN, Angela Sângeorzan, anunța cu acel prilej că ”polițiștii și procurorii bistrițeni au reușit să ducă la bun sfârșit mai puțin de 50%”, de fapt 39,78%, din dosarele avute de soluționat.

Tot atunci, prim-procurorul Angela Sângeorzan le-a dat indicații polițiștilor bistrițeni, în sensul să țină cont de procurorii care răspund de caz și să prezinte ”probe temeinice” ca să nu se mai ajungă în situații ca instanțele de judecată să returneze dosarele pentru refacerea anchetelor. Șefa procurorilor bistrițeni a mai arătat că în anul 2018, din cele 17.558 de cauze de soluționat, s-a reușit soluționarea unui număr de 6.985 de cauze, deci fix 39,87%. La acest procent, prin niște șmecherii judiciare s-au adăugat 1.644 de cauze reunite sau declinate. Au rămasîn ”stoc” 8.909 dosare, din care 4.979 cu autor cunoscut și 3.930 cu autor necunoscut.

Sigur, cu ocazia respectivă nu s-a scos nici un cuvânt despre celebre dosare cu autor necunoscut din județ, precum crimele în serie de la Sălcuța sau ”Crima de la punte”, rămase nesoluționate atâta amar de ani.

Crime nerezolvate de mai bine de 20 de ani

Amintim procurorilor bistrițeni că, în cursul anului 2013, a fost semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii 286/2009 privind Codul penal prin care se stabileşte imprescriptibilitatea infracţiunii de omor. Acest lucru face ca mai multe crime care au rămas nerezolvate şi cărora li s-a îndeplinit termenul de prescriere după vechea lege, să fie scoase de la naftalină şi repuse la tapet.

Crimele în serie de la Sălcuţa au îngrozit la vremea lor întreaga țară, dar acest lucru nu a fost de ajuns ca cei în drept să acţioneze pentru aflarea adevărului. Speculând o faptă similară, crima de la Vermeş, Parchetul şi Poliţia din Bistriţa, au aruncat în spatele presupusului făptaş şi crimele în serie de la Sălcuţa. Dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg și fiind un caz încropit la repezeală, cu o lipsa de profesionalism care te îngrozeşte, a avut un final pe măsură.

Francisc Trombiţaş, între timp decedat, cel trimis în judecată de procurorii şi poliţiştii bistriţeni, presupusul vinovat de comiterea crimelor a fost scos de sub acuzare.

“Crima de la punte”, celebrul caz de omor comis în noaptea de 24/25.07.1997, a cărui victimă a fost Sanda Susana Băloiu, fiică de poliţist şi nepoata şefului IPJ BN de la vremea respectivă, chestorul în rezervă Ioan Negruşa, este la fel nerezolvat. Cei care au instrumentat dosarul, procurori şi poliţişti răsuflaseră uşuraţi încă de la sfârşitul lunii iulie 2013, când a intervenit termenul de prescriere. Dar nu au avut noroc, noua reglementare privind imprescriptibilitatea faptelor de omor le-a dat planurile peste cap.

Toto la bilanțul IPJ BN, procurorul șef Angela Sîngeorzan a mai arătat că este de dorit un plus de efort din partea polițiștilor în vederea îmbunătățirii indicatorului de operativitate în soluționarea cauzelor și acordării unei atenții sporite conținutului și calității actelor procedurale întocmite și a respectării cu strictețe a legii. Pe fond, cele spuse sunt corecte, dar poliția nu este subordonată parchetului, iar în soluționarea cauzelor un anumit rol au și procurorii.

Vai de mama lor servicii!

În rândul opiniei publice, având în vedere și cazul ”Caracal”, există o stare de neîncredere în instituțiile de aplicare a legii, Poliție și parchete de la toate nivelurile, din cauza acțiunii premeditate de multe ori a acestora de a ascunde adevărul, de a cosmetiza datele statistice care sunt oferite periodic opiniei publice. În multe situații acestea conțin cifre aiurea, băgate din burtă, care nu au nici o bază în realitate. De asemenea, oamenii au ajuns să se teamă mai mult de mafioții și infractorii infiltrați în sistem, polițiști, procurori și judecători. Dar despre acest subiect, Gazeta de Bistrița va veni pe larg cu o serie de dezvăluiri în edițiile viitoare.

În toată această tevatură și isterie la nivel național, dezbătută în media, serviciile secrete, în special SRI,premeditat sau nu, sunt scoase din orice discuție.De ei nimeni nu spune nimic, deși ca principal serviciu de securitate internă al țării ar cam trebui să știe ce se întâmplă în țara asta cu atât mai mult cu cât sunt plătiți din impozitele și taxele încasate de la cetățeni. Toate oalele se sparg în capul celor din justiție și Poliție. Sistemul de justiție, culmea, a falimentat la propriu chiar în perioada de aplicare a celebrelor protocoale încheiate cu SRI.

Despre celălalt serviciu de informații interne, pe profilul misiunilor Poliției/MAI, celebrul ”doi și un sfert”, ce să mai vorbim? A devenit, cu concursul celor de la SRI și DNA, un cal bătrân, orb și șchiop.

Gazeta de Bistrița a fost poate singura publicație din țară care a atras atenția în anul 2017, în timpul ”Guvernului Meu”al lui Iohannis, condus de Dacian Cioloș, că atunci, cu complicitatea președintelui României, s-a săvârșit cel mai grav atentat la adresa liniștii și ordinei publice, a siguranței cetățenilor din România. Acuma practic se culege ce s-a semănat atunci.

Dragoș Tudorache, un fost judecător devenit ministru de interne în guvernul tehnocrat, a desființat la propriu serviciul secret al internelor, iar personalul, în proporție de 85-90% profesioniști ai informațiilor au fost trecuți la pensie, evident cei care au îndeplinit condițiile, unii abia trecuți de 40 de ani.Ceilalți au fost împrăștiați prin diversele structuri ale MAI. Toate documentele operative ale serviciilor județene, inclusiv din Bistrița-Năsăud și Cluj, au fost ridicate și duse la București, dispărând fără nici o urmă, asta după ce SRI-ul s-a conectat ilegal la serviciul informatic al ”doi și un sfert”, intrând în posesia unei baze de date imense despre criminalitatea organizată din România. Baza de date respectivă, conform unor veterani ai ”doi și un sfert” se referea la toate grupările de criminalitate organizată din România specializate în traficul de persoane pe toate palierele,traficul de droguri, infracțiuni informatice, trafic de armament și substanțe explozive.

Post-ul Sistemul de justiție și autoritățile dinzona de aplicare a legii, în colaps apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud dă echivalentul unei case pe transportul beneficiarilor unui proiect social la cursuri de formare profesională. Aceștia nu merg în vreo destinație exotică și nici măcar nu ies din județ, deplasările făcându-se pe ruta Bistrița-Teaca.

Administrația județeană din Bistrița-Năsăud a lansat o licitație publică pentru servicii de transport, pentru care a alocat 370.210 lei, adică aproape 80.000 de euro.  Acestea vizează beneficiarii unui proiect social, care participă la cursuri de formare profesională.

Culmea, aceste cursuri nu se desfășoară nici la mare, nici la munte și nici măcar în alt județ. Deplasările vizează ruta Bistrița – Teaca. În această sumă, cei care vor câștiga licitația sunt nevoiți să ofere și o sticlă de apă celor pe care îi transportă.

„Obiectul contractului îl reprezintă achiziționarea de servicii de transport care include: deplasarea cursanților la diferite firme unde se va desfășura instruirea practică a beneficiarilor, participanți la programele de formare profesională, derulate în cadrul proiectului și asigurarea pe perioada deplasării a unei sticle de apă de 500 de ml pentru fiecare persoană în timpul transportului. Transportul se va desfășura de regulă pe traseele Teaca – Bistrița și retur, dar în funcție de necesități, pot fi solicitate și deplasări către alte destinații (dacă este cazul) pe raza județului Bistrița-Năsăud”, se arată în caietul de sarcini al licitației publice.

Cei care beneficiază de aceste deplasări sunt participanții la programele de formare profesională (instruire practică) derulate în cadrul proiectului „IMPACT TEACA – Măsuri integrate pentru îmbunătățirea situației socio-economice a persoanelor defavorizate din comunitățile marginalizate ale comunei Teaca”.

Asta înseamnă că din fericire banii nu provin din fondurile Consiliului Județean, ci de la Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Capital Uman. Cei care câștigă licitația vor trebui să transporte la Bistrița, de la Teaca 600 de beneficiari ai acestui program social.

Consiliul Județean a primit, în total, de la Uniunea Europeană 20,6 milioane de lei pentru a-i integra pe romii din Teaca și a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. Sunt vizați romii din Teaca, Viile Tecii și Pinticu, unde această minoritate etnică depășește 23%.

Romii „ajutați” să devină antreprenori

Două sute de copii din aceste sate vor fi „încurajați” să meargă la școală, iar 600 de adulți, dintre care 420 de romi, vor beneficia de consiliere și orientare profesională, formare profesională, inserție pe piața muncii și acompaniere socio-profesională.

În ciuda faptului că vorbim despre o populație care abia știe să citească și să scrie și trăiește în multe din cazuri în barăci și cocioabe improvizate, autoritățile visează să îi facă antreprenori.

Una dintre activitățile proiectului include sesiuni de informare, consiliere, consultanță și instruire cu privire la antreprenoriat. Romii vor fi încurajați și ajutați să realizeze o campanie de promovare a spiritului antreprenorial sau să urmeze cursuri de competențe antreprenoriale.

Nu mai puțin de 600 de persoane vor urma aceste cursuri și seminarii. Dintre acestea, 20 de persoane vor fi sprijinite și financiar și tehnic pentru inițierea unei afaceri.

O mie de persoane din aceste comunități vor avea parte și de servicii socio-medicale, inclusiv ginecologice și stomatologice. Vor primi inclusiv pachete pentru igienă intimă și corporală.

Și romii din Lechința sunt „integrați” cu sume colosale

Acesta nu este singurul proiecte de acest gen desfășurat de autoritățile județene, în parteneriat cu cele locale. Cu bani la fel de mulți se dorește și integrarea romilor din Lechința, după aceeași rețetă.

După cum arăta Gazeta de Bistrița în urmă cu un an, romii din Lechința erau integrați cu dansuri țigănești și tombole cu premii surpriză, în fața căminului cultural.

Romii din Lechința primesc sprijin financiar, îmbrăcăminte și încălțăminte, o masă caldă pe zi, programe after-school sau tabere școlare de vară la mare. Ca și în cazul beneficiarilor din Teaca și adulții din Lechința au parte de cursuri de formare profesională și competențe antreprenoriale.

În cadrul proiectului, la Lechința va fi amenajat un cabinet ginecologic și unul stomatologic. Romii vor fi recalificați în lucrător în alimentație, confecționer cablaje auto, confecționer asamblor articole din textile, lucrător în comerț, operator la prelucrarea maselor plastic, îngrijitoare bătrâni la domiciliu, lucrător finisor pentru construcții, sudor electric, frizer, mecanic auto, tâmplar manual, agent curățenie, cameristă sau agent de Securitate.

Primul eveniment din acel proiect a fost un „festival” de tradiții țigănești, care a avut loc în căminul cultural din Lechința. Au fost bugetate 3 ediții ale acestui eveniment, care include și un târg al portului tradițiilor și obiceiurilor romilor.

La fel s-au cheltuit banii și în cazul proiectului de la Lechința. Printre licitațiile publicate de către Consiliul Județean pe SEAP se numără una pentru materiale promoționale. Instituția spărgea aproape 150.000 de lei pe pliante, bannere, șepci și tricouri.

Tot în primăvara acestui an, Consiliul Județean a mai organizat o licitație publică, pentru dotarea a două cabinete medicale. Suma alocată pentru amenajarea și dotarea celor două cabinete medicale ajungea la 400.000 de lei.

Cabinetul ginecologic amenajat în cadrul proiectului urmează să fie dotat nu doar cu aparatură pentru consultații, ci și cu truse pentru chiuretaj și cu 350 de teste de sarcină, pentru început. Dotarea cabinetului de medicină generală va costa 16.666 de lei, dotarea cabinetului de ginecologie 130.833 de lei, iar materialele consumabile pentru cele două cabinete medicale vor mai înghiți 65.000 de lei.

Populația romă, atât adulții, cât și copiii, primesc și kituri pentru îngrijire personală, compuse din 5 periuțe de dinți, 5 paste de dinți, 5 săpunuri, 5 sticle de șampon, 5 prosoape și 3 piepteni. În cazul celor mici, sunt puse la dispoziție produse igienice speciale pentru copii, în funcție de vârsta beneficiarilor.

Consiliul Județean a ajuns la concluzia că nu poate să-i integreze pe romii din Lechința fără măcar 30 de laptopuri și calculatoare. Așadar, în primăvara anului trecut, Consiliul Județean a mai organizat o licitație pentru a achiziționa laptopuri, calculatoare  și softurile necesare.

Pentru 32 de laptopuri, calculatoare, tot atâtea softuri, multifuncționale și videoproiectoare, Consiliul Județean a alocat 226.249 de lei.

Post-ul Consiliul Județean Bistrița-Năsăud dă aproape 80.000 de euro pentru transportul la cursuri de formare profesională apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Petrică Bolfă a fost condamnat în prima instanță, așa cum anunțam în urmă cu aproximativ două luni, la 8 ani şi 7 luni închisoare, cu executare, pentru evaziune fiscală, înșelăciune și delapidare. Totodată, el este obligat să plătească peste un milion și jumătate de lei, plus dobânda la zi, cu titlu de despăgubiri civile, prejudiciul adus statului, cheltuieli judiciare, dar și despăgubiri civile.  Sentința nu este definitivă și a fost atacată în apel atât de Bolfă, cât și de părțile civile din dosar, respectiv ANAF, dar și de Dana Teban, reprezentanta SC Ecoserv SRL. Recent, instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud care a judecat dosarul în care Bolfă a fost inculpat, a motivat sentința. Din document, reiese faptul că majoritatea susținerilor apărării nu au avut greutate în fața instanței de judecată, fapt ce a dus la condamnarea lui Bolfă.

În dosarul în care Petrică Bolfă a fost judecat pentru evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani și înșelăciune, instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud a pronunțat prima sentință.Năsăudeanul a primit ani grei de închisoare, dar este obligat și la plata unor despăgubiri uriașe.

Instanța Tribunalului Bistrița-Năsăud a pronunțat, după două amânări,pe data de 8 august sentința pe fond în dosarul în care omul de afaceri năsăudean Petrică Bolfă a fost inculpat în 2015 pentru evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani și înșelăciune.

Așa cum se știe, toată povestea a început după ce Bolfă a încercat să nu piardă fabrica de alcool care funcționa pe SC Pet&Ady Trading SRL, firma care a intrat în faliment și evident executare silită. Cum el mai avea o firmă care în scripte figura pe numele soacrei sale, respectiv SC Ecoserv SRL, a încercat să cumpere fabrica și să o treacă pe această societate. Numai că nu avea la dispoziție întreaga sumă, care depășea milionul de lei, ci doar cam o treime. Așa i-a ieșit în cale Dan Teban, cel care l-a dat pe mâna procurorilor, în vara anului 2015.

Dosarul a fost unul complicat, iar la început procurorii s-au bazat pe declarațiile unor martori protejați, persoane care nu erau în relații bune cu Bolfă, dar și pe faptul că la percheziții au descoperit (deși, culmea, Teban pare că deja știa) faptul că dintr-un rezervor lipseau peste 21.000 l de alcool etilic.

Potrivit procurorilor, cantitatea de alcool a dispărut în primăvara lui 2013, aproximativ pe parcursul a două-trei luni, până ca Bolfă să fie arestat preventiv de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, într-un alt dosar în care cap de afiș este un afacerist iordanian, EnizanMoh’dFahiemIbrahim, care a vândut spirt sanitar amestecat cu alcool metilic, în sticle cu însemnele firmei Pet&Ady Trading, fapt ce a provocat decesul mai multor persoane, în special din județul Bihor, de unde de altfel a și debutat scandalul. Culmea este că, la perchezițiile efectuate de procurorii bucureșteni s-au prelevat probe chiar din acel bazin care doi ani mai târziu a fost găsit gol.

Cei de la Vamă nu au găsit niciodată nereguli

Mai mult decât atât, până să fie arestat Bolfă în vara lui 2013, fabrica se afla în perioadă de autorizare, astfel că au fost sumedenie de verificări din partea celor de la Vamă și a organelor de specialitate. Parte dintre acești reprezentanți ai instituțiilor respective nu au sesizat că ar lipsi alcoolul. În fața instanței însă niciunul nu a susținut ferm asta, pe motiv că a trecut prea mult timp de la data controlului și până la audiere.

“Conform adresei nr. 3349/08.12.2015 a Biroului Vamal de Interior Bistriţa-Năsăud şi proceselor-verbal de desigilare-sigilare, rezultă că începând cu 19.02.2013 şi până în 06.04.2013, societatea a fost autorizată de către organele vamale pentru producerea de alcool ca probe tehnologice, etapă premergătoare autorizării ca antrepozit fiscal.

În această perioadă de timp, conform procesului-verbal de sigilare al organelor vamale din data de 06.04.2015, societatea a produs o cantitate de 21.909 litri de alcool etilic (alcool rafinat). Conform înscrisului indicat, cantitatea a rămas pe stoc, întrucât nu putea fi comercializată până la obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 11.11.2015 s-a stabilit că această cantitate nu mai există faptic în incinta societăţii.

În faza de urmărire penală s-a procedat la audierea a două persoane, sub identitate protejată, deoarece angajaţii societăţii, care ar fi putut da relaţii, au afirmat că se simt ameninţaţi de către inculpatul Bolfa Petru, şi le este teamă pentru integritatea lor corporală, în situaţia în care s-ar afla identitatea lor reală.

Din declaraţiile acestora, care au servit ca fundament pentru trimiterea în judecată a inculpatului, rezultă că întreaga cantitate de alcool etilic, de 21.909 litri a fost comercializată de către Bolfă Petru în perioada în care SC Ecoserv SRL era autorizată pentru producere de alcool probe tehnologice, către diferite persoane, în plus, şi martorul Lorinţiu Dumitru, declarând că persoana care şi-a însuşit cantităţi de alcool din stocul SC Ecoserv SRL este inculpatul Bolfă Petru, administratorul în fapt al persoanei juridice amintite, care le cerea angajaţilor să umple cu alcool rafinat recipiente de 3 litri, 5 litri sau canistre cu o capacitate mai mare, între 10 şi 20 de litri, pentru ca mai apoi să fie predate unor persoane din anturajul său.

Martorii audiaţi (având identitatea reală Chirlejan Petru şi Bumbu Dan-Clement), l-au indicat nominal doar pe fratele inculpatului, pe numitul Bolfă Emil ca fiind destinatarul alcoolului sustras de Bolfă Petru din stocul fabricii, şi că mai multe persoane, prieteni cu inculpatul, au beneficiat de cantităţi de alcool, însă nu au putut preciza datele de identificare ale acestora”, se arată în documentul instanței.

Doi martori sub acoperire au pornit tăvălugul

Așa cum am precizat mai sus, declarațiile cheie de la care a pornit acest dosar sunt cele date de cei doi martori sub acoperire – Mureşan Ovidiu şi Pegheu Roberto, pe numele lor real Chirlejan Petru şi Bumbu Dan-Clement, care au susținut că Bolfă și-ar fi pus oamenii să pună în rezervorul care de fapt era gol,un pet cu alcool. Aceste aspecte nu au fost văzute de martorii respectivi cu proprii lor ochi, ci au aflat de la alte persoane. Pentru procurori însă a fost suficientă această scânteie.

“La data de 18.06.2013 organele de poliţie şi organele vamale au efectuat o percheziţie domiciliară la SC Ecoserv SRL, ocazie cu care au constatat, în mod eronat, că stocurile faptice sunt identice cu cele scriptice. Modalitatea prin care Bolfă Petru a reuşit să inducă în eroare toate organele de control a fost aceea de a obtura furtunul de nivel al bazinului de alcool. Furtunul de nivel prezintă o scală gradată alăturată care are rolul de a indica volumul de lichid din interiorul rezervorului. Furtunul de nivel comunică, pe baza principiului vaselor comunicante, cu baza rezervorului. în condiţiile în care furtunul de nivel este obturat la bază, lichidul din interiorul rezervorului nu poate fi măsurat corect. Cu ocazia percheziţiei domiciliare s-a stabilit că atât furtunul de nivel de la rezervorul nr. 1, cu alcool rafinat, cât şi cel de la rezervorul cu nr. 3, cu alcool brut, au fost obturate.

Din interiorul rezervorului nr. 1, în care ar fi trebuit să existe 21.909 litri de alcool etilic, după deschiderea robinetului de golire de la bază, a curs o cantitate de aproximativ 20 ml de lichid incolor şi inodor (apă).

Cu ocazia percheziţiei din 18.06.2013, organele de control au ridicat trei probe din interiorul rezervorului nr. 1, cu alcool rafinat. Faptul că probele ridicate la acea dată au conţinut alcool rafinat rezultă din conţinutul Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2895835 din 22.08.2013, întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică, în cadrul dosarului penal nr.1215/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Cu toate acestea, din declaraţiile martorilor Mureşan Ovidiu şi Pegheu Roberto rezultă că aceştia au aflat de la alte persoane că în interiorul rezervorului (era apă în loc de alcool) se afla deja pregătit de către inculpat un recipient cu alcool, legat cu o sârmă, pentru a nu coborî spre bază.

La solicitarea organelor de control, unul dintre angajaţi s-a urcat pe bazin (care are o înălţime de aproximativ 3-4 metri) cu un pet gol în mână. A înlocuit pet-urile, adică l-a lăsat pe cel gol în interiorul rezervorului, şi, înşelând vigilenţa organelor de control, a scos din interiorul bazinului pet-ul care era deja plin cu alcool etilic. Cu ocazia percheziţiei a fost identificat în interior, la baza rezervorului, pet-ul în cauză (cel care a fost lăsat de angajat în interiorul bazinului gol), pet-ul gol, de la baza bazinului, fiind acelaşi deoarece, după ridicarea probelor, organele vamale au sigilat capacul rezervorului, cu pet-ul în interior, sigiliile fiind intacte la data de 11.11.2015, ceea ce denotă că nu a mai fost deschis capacul bazinului de la data de 18.06.2013”, se mai precizează în document.

Funcționar vamal: Nici un sigiliu nu este infailibil

Atât în rechizitoriu, dar și în fața instanței se arată că Bolfă ar fi dat angajaților drept cadou de sărbători, alcool, însă cantitatea nu acoperă cei aproape 22.000 de litri dispăruți. În plus nici lucrătorii vamali nu au sesizat probleme, dar nici că Bolfă nu ar fi avut alcool în bazinul cu pricina. Totuși, un lucrător vamal audiat ca martor face o mențiune pe care instanța o reține, și anume că nici un sigiliu nu este infailibil, adică oricine îi poate fenta pe cei de la Vamă. Cu toate acestea, respectivul martor, mai arată că nu s-au descoperit discordanțe între cele înscrise în documente și cantitatea faptică din bazine.

“În faza de urmărire penală şi cea a judecăţii au fost audiaţi martori, angajaţi ai societăţii, care au declarat că inculpatul Bolfă Petru a oferit, ocazional, cu ocazia sărbătorilor religioase (Sărbătorile de Crăciun ale anului 2010-declaraţia martorului Bodiu Nicolae), angajaţilor, cantităţi de alcool (aproximativ 5 l sau alte cantităţi), însă acestea nu acoperă cantitatea de 21.909 litri de alcool care existase în bazinul cu alcool rafinat; pe de altă parte, datele la care a procedat astfel, şi cantitatea de alcool remise astfel nu sunt certe, certă fiind însă dispariţia din bazinul aferent, a cantităţii considerabil de mare de 21.909 litri de alcool rafinat, care a fost produsă în perioada de probă, de către S.C. EcoservS.R.L. Năsăud.

Au fost audiaţi de asemenea martori care aveau, la data săvârşirii faptelor, dar şi în prezent, calitatea de funcţionari vamali, care au desfăşurat activitate de supraveghere permanentă la sediul S.C. EcoservS.R.L. Năsăud, în perioada de probă a producţiei de alcool, şi care au arătat că nu au cunoştinţă despre existenţa vreunei sustrageri de alcool, despre încălcarea dispoziţiilor legale de către inculpat, în ceea ce priveşte producţia (declaraţiile martorilor Sfârlea Anca, Borzoş Sorin, Holonec Constantin, Rauca Marilena) că instalaţia de producţie de alcool respecta traseul prevăzut de normele legale şi în fapt toate prevederile legale, şi nu au cunoştinţă despre vreo modalitate în care s-ar fi putut sustrage alcoolul din bazinul în care era depozitat, eludându-se sigiliul aplicat pe instalaţie, martora Rauca Marilena declarând că în opinia sa nu poate fi stopată fizic comunicarea dintre furtunul de nivel şi interiorul rezervoarelor, întrucât «în momentul în care se dă drumul la furtunul de nivel, lichidul se mişcă», afirmând totodată că nu a urcat niciodată pe rezervoare, care au 6 m înălţime, pentru a efectua verificări.

Cu toate acestea, martorul Leonte Ciprian-Onisim, funcţionar vamal, a afirmat că nici un sigiliu nu este infailibil, că sigiliile au fost aplicate, conform legislaţiei, pe întreaga instalaţie, pe întreg fluxul tehnologic, nu doar pe robineţii de pornire, că la felul în care au fost sigiliile aplicate, instalaţia nu putea fi pornită printr-o simplă răsucire a unei manete, ci doar dacă potenţial s-ar fi intervenit în mod mecanic asupra acesteia printr-o conductă sau racord flexibil, şi că nu observat să se fi desfăşurat astfel de activităţi la S.C. Ecoserv SRL. Acelaşi martor a declarat că, verificând corespondenţa dintre stocurile scriptice şi cele faptice, de alcool, nu a constatat discordanţe, şi că nu a fost efectuate verificări în ceea ce priveşte corespondenţa dintre nivelul de alcool indicat de scală şi cel aflat efectiv în bazin, întrucât autoritatea vamală nu are posibilitatea de a face o astfel de verificare, această atribuţierevenindu-i Biroului de Metrologie.”, se mai menționează în documentul instanței.

Un alt martor audiat de instanță mai scoate în evidență faptul că bazinele nu au fost sigilate și pe capace.

“Martorul Holonec Constantin a declarat că în perioada în care şi-a desfăşurat activitatea la sediul S.C.Ecoserv S.R.L. nu a constatat existenţa vreunei sustrageri de alcool, nici colegii săi nu au constatat astfel de lucruri, verificările privind conţinutul bazinelor erau efectuate cu furtunul de nivel, iar sigilii (care au fost aplicate doar cu ocazia efectuării de percheziţii) nu au fost aplicate pe capacul rezervorului bazinului, neexistând o astfel de obligativitate (absenţa aplicării unui sigiliu pe capacul rezervorului fiind confirmată şi de martorul Sas Doruţ). A mai declarat că nu a constatat existenţa vreunei scurgeri sau spărturi, corespondenţa dintre stocul scriptic şi cel faptic de alcool se făcea prin citirea furtunului de nivel, alte modalităţi nefiind utilizate, şi că după producerea alcoolului şi ieşirea din contor nu mai există obligativitatea sigilării, alcoolul putând fi dirijat în orice direcţie, însă nu are cunoştinţă dacă s-a procedat astfel”, se mai arată în documentul instanței.

(Va urma)

Post-ul Instanța a motivat sentința pronunțată în dosarul lui Bolfă! Elementele care au dus la condamnarea la pedeapsa cu închisoarea a năsăudeanului apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Un accident rutier a avut loc pe DN 17C, pe Dealul Dumitrei, unde un autoturism s-a răsturnat. O persoană a rămas încarcerată și a fost transportată ulterior la spital.

Un accident rutier a avut loc în urmă cu aproximativ o oră, pe DN 17 C, pe Dealul Dumitrei.

La locul accidentului au ajuns un echipaj de prim ajutor, unul de terapie intensvă mobilă și un echipaj de descarcerare. 

În autoturism se aflau două persoane, una rămânând încarcerată, dar a fost scoasă din autoturism până la sosirea echipajelor de urgență.

Ambele persoane au fost evaluate de echipajele medicale, una dintre ele fiind transportată la Spitalul Județean de Urgență Bistrița pentru îngrijiri de specialitate.

Polițiștii au demarat cercetările. Astfel, conform primelor verificări efectuate de polițiștii Biroului Rutier la fața locului, a rezultat faptul că la volanul autoturismului se afla o femeie de 51 de ani din localitatea Nepos, care a pierdut controlul acesteia și a ieșit în afara părții carosabile, unde s-a răsturnat.

„În urma accidentului, un pasager a fost rănit ușor. Șoferița fost testată cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Cercetările în acest caz sunt efectuate de către polițiștii Biroului Rutier în cadrul unui dosar penal de vătămare corporală din culpă„, a declarat Crina Sîrb, purtătorul de cuvânt al IPJ Bistrița-Năsăud.

Post-ul Mașină răsturnată în Dealul Dumitrei. O persoană a ajuns la spital apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Firma ALL BUSINESSES MANAGEMENT a câștigat de la ANCPI un contract de aproape 100 milioane de lei, fără TVA. Societatea are sediu într-o casă care pare părăsită și este controlată de un fost angajat de-a fostului deputat fugit în Serbia Sebastian Ghiță. De asemenea, în cadrul acestei firme s-au perindat acționari și societăți comerciale conectate la grupul Teamnet, fosta afacere a lui Sebastian Ghiță.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ (ANCPI) a atribuit contractul cadru, cu o valoare cuprinsă între 94.472.564,4 și 94.472.564,4 de lei, fără TVA, firmei All Business Management SRL. A fost vorba de o licitație deschisă, dar societatea a fost singura care a participat la licitație. Contractul cadru a fost acordat la jumătatea lunii trecute și după 10 zile firma a mai încheiat două contracte: unul în valoare de 13.372.200 de lei și al doilea în valoare de 1.208.0851,2 de lei, fără TVA. Potrivit descrierii caietului de sarcini, cele 100 de milioane au fost date pentru ”servicii de conversie a cărților funciare într-o bază de date textuală și arhivă digitală în județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Brașov, Suceava și Harghita”, cu alte cuvinte ”digitalizarea” ANCPI.

Societatea a fost înființată în 2017 și a declarat în primul an de activitate o cifră de afaceri de 15,6 milioane de lei. Anul trecut cifra de afaceri a scăzut vertiginos la 2,4 milioane de lei. În schimb, profitul pe cei doi ani a fost între 200 și 300.000 de lei.

Firma este administrată de CIOROBOIU GRIGORE CRISTIAN, care este acționar majoritar cu 80% din pachet. Restul acțiunilor sunt deținute de Total Pax SRL, o firmă care de șapte ani nu a declarat nicio cifră de afaceri și a mers constant pe pierderi. Această societate face parte din structura acționariatului a firmei Teamnet INTERNATIONAL SA, afacerea deputatului fugar Sebastian Ghiță.

De asemenea, Cioroboru a fost angajat al suveicii controlate de Sebastian Ghiță.

Reporterii Gazeta de Cluj l-au contactat pe Cioroboru pentru a îl întreba detalii despre contractul câștigat de la ANCPI. Inițial, administratorul All Business Management SRL a fost extrem de încântat de faptul că a fost contactat de presă, însă după ce i s-a spus motivul concret al articolului, el a întrerupt brusc conversația: ”Că ce?! Nu am nimic de declarat”, a spus Cioroboru și a întrerupt conversația.

Pe lângă faptul că firma care a câștigat contractul de 100 de milioane de lei a declarat pe anul trecut 10 angajați, sediul societății se afla până de curând într-o căsuță înghesuită pe o stradă din București. Ulterior, sediul a fost schimbat într-un apartament aflat pe Bulevardul Iuliu Maniu din sectorul 6, București. De asemenea, site-ul de prezentare al societății nu furnizează decât informații sumare și lacunare despre activitatea firmei controlată de Cioroboru.

Legături cu un alt ”tun” de peste 80 de milioane de euro

Până anul trecut, în cadrul SC All Business Management SRL a fost acționar Stelejan Gheorghe Cristian. El a fost implicat în implementarea reţelei de internet de mare viteză Ro-Net, una dintre cele mai mari escrocherii din România în cadrul căreia au fost ”sifonați” peste 80 de milioane de euro, bani europeni.

Potrivit unei interpelări făcute de deputatul PNL Mircea Cazan către premierul Victor Ponta şi Sorin Grindeanu, Ministrul Comunicaţiilor în 2015, Stelejan Gheorghe era unul dintre locotenenții lui Sebastian Ghiță.

„Referitor la proiectul Ro-NET care îşi propune să dezvolte reţele de infrastructură backhaul (de distribuţie), care să ofere servicii en gros de bandă largă în zonele rurale din România care nu sunt deservite până în prezent şi unde nu există planuri de acoperire stabilite pentru viitor (..) având în vedere obligaţiile statului român asumate faţă de instituţiile comunitare incidente realizării proiectului susmentionat, va solicit să clarificaţi următoarele aspecte survenite în derularea corespunzătoare a acestei investiţii majore şi de interes naţional pentru ţara noastră, astfel:

– pentru realizarea studiului de fezabilitate al proiectului a fost declarată câştigătoare, în decembrie 2012, asocierea formată dintre SC Confero Finance SRL şi SC Cognos Bussines Consulting SRL, cu o oferta financiară de 1.881.040,00 lei. Interesant este că asocierea s-a realizat între firmele nominalizate dar controlate de avocatul Boştină Doru (prin firmele BOŞTINĂ & ASSOCIATES LIMITED şi AGN NETWORK LIMITED, ambele cu sediul social în Cipru), respectiv de numitul STELEJAN GHEORGHE CRISTIAN, care este unic acţionar şi administrator al societăţii Cognos Bussines Consulting, persoană care anterior, cu ‘totul întâmplător’ a fost unul dintre acționarii companiei SC TEAMNET INTERNAŢIONAL S.A. Ploieşti, alături de bine cunoscutul Ghiţă Sebastian Aurelian, căruia i-a cedat în anul 2006 cota să de acţiuni deţinute că urmare a retragerii sale fără nicio pretenţie din societate începând cu dată de 01.01.2006”, arată deputatul în interpelarea făcută în anul 2015.

În prezent, proiectul RO-NET are mari probleme de funcționare, în unele zone el fiind inexistent.

Mai mult, potrivit Monitorul Oficial, firma Cognos, implicată în proiectul RO-NET, a avut de-a face cu  Cioroboiu Grigore-Cristian, patronul ALL BUSINESSES MANAGEMEN SRL.

”Cooptarea ca asociați ai societății Cognos Business Consulting – S.R.L. a numiților Cioroboiu Grigore-Cristian, cetățean român, (…) și All Businesses Management – S.R.L., societate juridică română, cu sediul în mun. București, sectorul 4, bd. Mărăsești nr. 35, înregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/1744/2017, cod unic de inregistrare: 37064275, reprezentată de administrator Cioroboiu Grigore-Cristian”, arată nota oficială.

Ghiță s-a ”uns” cu toate partidele

Sebastian Ghiță este fost deputat PSD de Prahova și fost membru în comisia parlamentară de control a activității SRI. Înainte să intre în Parlament, Ghiță și-a transferat companiile care l-au făcut celebru în lumea afacerilor IT către rude și prietenii săi din adolescență. Ca om de afaceri, în trecut, Sebastian Ghiță a finanțat aproape toate partidele importante din România:  Partidul Social Democrat, Partidul Democrat Liberal, Partidul National Liberal si Partidul Conservator.  Prin interpuși, parlamentarul controlează canalul de știri ROMANIA TV, televiziune pe care a fondat-o după scandalul cu Sorin Ovidiu Vîntu privind administrarea postului concurent, Realitatea TV.  În urma acestui scandal, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la un an de zile cu executare pentru șantaj. Cea mai importantă tranzacție din ultimii ani a lui Ghiță a fost vânzarea magazinului de IT,  Emag, pentru suma de 100 de milioane de euro.

Servicii de conversie a cărților funciare într-o bază de date textuală și arhivă digitală în județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Brașov, Suceava și Harghita

Acord cadru:

1.Cantitatea estimată minimă acord cadru: 6.369.680 pagini eferente celor 636.968 cărți funciare existenta în arhivele OCPI Brașov, Harghita și Satu Mare.

2.Valoarea estimată minimă acord cadru: 26.752.656, 00 lei, fără TVA,                  

3.Cantitatea estimată maximă acord cadru: 22.819.460 pagini aferente celor 2.281.946 cărți funciare existente în arhivele OCPI Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Brașov, Suceava și Harghita.

4.Valoarea estimată maximă acord cadru: 95.841.732,00 lei, fără TVA, 

Contract subsecvent:

1.Cantitatea estimată minimă contract subsecvent: 416.000 pagini aferente celor 41.600 cărți funciare existente în arhiva OCPI Brașov.

2.Valoarea estimată minima contract subsecvent: 1.747.200,00 lei, fără TVA,                  

3.Cantitatea estimată maximă contract subsecvent: 5.311.900 pagini aferente celor 531.190 cărți funciare existente în arhiva OCPI Sibiu.

4.Valoarea estimată maximă contract subsecvent : 22.309.980,00 lei, fără TVA.

Post-ul ANCPI a dat un contract de 100 de milioane unei firme în care flutură ”codițele” lui Sebastian Ghiță apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Vitalia și Supercom încasează de ani buni bani provenind din bugetul județului, dar și din bugetele celor patru orașe și ale comunelor. În ciuda „veniturilor” constante și sigure, cele două companii au reușit să adune datorii la bugetul de stat care trec de un milion de lei.

Două SRL-uri controlează tot ce înseamnă deșeuri în Bistrița-Năsăud. Este vorba despre Vitalia Servicii pentru Mediu, firma care momentan gestionează depozitul ecologic de deșeuri de la Tărpiu, după ce a fost responsabilă și de colectarea gunoaielor din întreg județul.

După un conflict cu autoritățile județene, care a pornit de la faptul că sumele încasate de Vitalia pentru serviciile prestate nu ar asigura funcționarea și un profit decent, la mijlocul anului 2016, se cere și se obține rezilierea contractului pe partea de colectare.

A doua companie care a intrat în horă mai târziu este Supercom. Deși a câștigat oficial licitația de colectare a deșeurilor abia anul acesta, Supercom prestează aceste servicii de ceva ani, în baza unor prelungiri, pentru ca bistrițenii să nu rămână totuși cu gunoaiele la poartă, după retragerea Vitalia.

Datorii la stat

Cu sume frumușele încasate de la bugetele locale și județean, cele două firme au reușit să adune datorii importante la stat, care, împreună, trec de un milion de lei. Potrivit datelor furnizate de ANAF, la 30.06.2019, Supercom avea obligații restanțe la bugetul de stat în valoare de 843.317 lei.

Vitalia este și ea pe lista datornicilor, cel puțin pe cea făcută publică la finalul lunii iunie, de către ANAF. Potrivit acesteia, restanțele Vitaliei la bugetul de stat ajung la 237.049 de lei. Din această sumă, 83.448 reprezintă obligații fiscale accesorii, adică dobânzi și penalități pentru neplata la timp a datoriilor.

Au adunat datorii totale de peste 100 de milioane de lei

Datoriile pe care cele două firme le au la bugetul de stat sunt însă nesemnificative, dacă luăm în calcul cuantumul total de dări. Potrivit listafirme.ro, conform bilanțului aferent pentru anul 2018, cifra de afaceri a celor de la Vitalia Servicii pentru Mediu a ajuns la 19,2 milioane de lei, cu un profit net de doar 202.898  de lei și datorii totale de 12,1 milioane de lei.

În 2017, cuantumul datoriilor era ceva mai mare, pe atunci acestea cifrându-se la 13,4 milioane lei. Atunci și cifra de afaceri era mai mare, ajungând la 26,4 milioane de lei. Profitul era și el mai substanțial, trecând de 2,4 milioane de lei.

Lucrurile păreau să stea mai bine în ultimii ani, după ce în anul 2014, SRL-ul înregistra pierderi în valoare de 773.144 de lei. Cu toate acestea profitul companiei pare să se fi prăbușit de la un an la altul. Astfel, dacă în 2017 se înregistra un profit de 2,4 milioane de lei, în 2018 acesta ajungea la doar 202.898 de lei.

Datorii substanțial mai mari are și Supercom SA. Astfel, anul trecut, Supercom raporta o cifră de afaceri de 183,8 milioane de lei, un profit net de 3,2 milioane de lei și datorii de 94,6 milioane de lei. În 2017, Supercom raporta o cifră de afaceri de 174,5 milioane de lei, un profit de 4,5 milioane și datorii de 97,4 milioane.

Profituri ceva mai mari înregistra firma în 2016, când acesta ajungea la 15 milioane și în 2015, când profitul trecea de 20,4 milioane de lei.

Firmele abonate la bani publici s-au ferit de datorii la stat, de dragul licitațiilor

Firmele care oferă servicii de salubrizare par să fie printre puținele abonate la bani publici care au adunat datorii la bugetul de stat. Dimex 2000, Îndemânarea Prodcom, MIS Grup, Frasinul, Record sau Electro-Ursa nu se regăsesc pe lista datornicilor făcută publică de ANAF.

Acest lucru nu are neapărat legătură cu conștiinciozitatea acestor SRL-uri care încasează sume frumușele an de an de la diferite instituții ale statului. Are legătură însă cu licitațiile publice, care le garantează accesul la banii publici. Firmele nu pot participa la licitații publice dacă au datorii mai mari de 10.000 de lei la bugetul de stat.

Dacă nu au datorii la stat, nu înseamnă că nu au datorii deloc. Dimex 2000 Company, de exemplu, a raportat pentru anul 2018 o cifră de afaceri de aproape 130 de milioane de lei și un profit net de 6,3 milioane de lei. Datoriile ajung însă și ele la 38,8 milioane de lei.

Dimex aproape și-a dublat cifra de afaceri și și-a triplat profitul de la un an la altul. Astfel, în 2017 raporta o cifră de afaceri de 75,3 milioane de lei și un profit de doar 2,3 milioane de lei. Datoriile se mențineau la același nivel, ajungând la 37,7 milioane de lei. Reprezentanții SRL-ului din Rebrișoara afirmau chiar că este logistic și financiar pregătită să amenajeze o autostradă.

Îndemânarea Prodcom SRL a raportat pentru 2018 o cifră de afaceri de 35,5 milioane de lei, un profit net de 687.632 de lei și datorii de 22,4 milioane de lei. Nu la fel de bun a fost anul 2017 pentru SRL-ul din Livezile: cifra de afaceri nu trecea de 15,4 milioane de lei, iar profitul abia ajungea la 231.938 de lei. Datoriile erau însă mai modeste, ajungând la 17,6 milioane de lei.

Datorii în valoare totală de 40,6 milioane de lei bifează și Frasinul SRL. În 2018, cifra de afaceri a avut parte de o creștere spectaculoasă, ajungând la 105,9 milioane de lei, de la 72 de milioane cât raporta pentru 2017.

Profitul înregistrat ajungea în 2018 la 4 milioane de lei, în condițiile în care în 2017 profitul nu trecea de 717.651 de lei. Datoriile se mențin peste 30 de milioane de lei încă din anul 2016.

Datorii ceva mai mici înregistrează și M.I.S Grup: 17,6 milioane de lei în 2018. Cifra de afaceri a trecut anul trecut de 41 de milioane de lei, iar profitul ajungea la 5,2 milioane de lei. În 2017, cifra de afaceri ajungea la doar 23 de milioane de lei, iar profitul la doar 1,5 milioane.

M.I.S. Grup a reușit însă să își înjumătățească datoriile în ultimii trei ani, scăzând de la 31,7 milioane cât înregistra în 2015, la 14 milioane în 2017 și respectiv 17,6 milioane în 2018. Cele mai mari datorii le-a înregistrat M.I.S. Grup în 2014 – 42,7 milioane de lei.

Ceva mai prost stau cei de la Record SRL, care a înregistrat pierderi de aproape două milioane de lei în 2018. Cifra de afaceri ajungea la 13,5 milioane de lei, iar datoriile se apropiau de 10 milioane de lei, nivel la care se mențin încă din anul 2012.

În 2018, Electro-Ursa a raportat o cifră de afaceri de 8 milioane de lei și un profit de doar 577.347 de lei. Datoriile ajungeau la 7 milioane de lei. În 2017, cifra de afaceri era puțin mai mare, ajungând la 9,6 milioane de lei, iar profitul trecea și el de 1,4 milioane de lei. Datoriile raportate se mențineau peste 7 milioane de lei.

Andreea Moldovan

Post-ul Firmele de salubritate abonate la bani publici au adunat datorii la bugetul de stat de peste un milion de lei apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Gruparea de traficanți de droguri conduși de Viorel Daniel Sărmășan a cucerit, începând cu anul 2015, “piața” drogurilor din județul Bistrița-Năsăud,așa cum arătam în ultima ediție publicată de Gazeta de Bistrița. Modul în care Sărmășan a acționat și și-a mărit gruparea este demn de filme și a ajuns să-și plătească marfa inclusiv cu bitcoin. Acesta și oamenii lui au intrat pe mâna procurorilor DIICOT abia după ce polițiștii de la SCCO au prins de veste despre acțiunile bistrițeanului și i-au trimis cumpărători sub acoperire.

Din punct de vedere al drogurilor tranzacționate, nu îl putem include pe Sărmășan în categorial traficanților grei de droguri, adică aceia care vând substanțe interzise din cele mai periculoase, și evident mai scumpe, precum heroina, cocaina sau metamfetaminele (am enumerat doar pe cele mai puternice, dar acestea nu sunt singurele). Modul însă în care acesta a acționat pentru a-și extinde rețeaua și mai ales de a-și procura mefedronă – cunoscută sub denumirea de săruri de baie, pe care a vândut-o consumatorilor de droguri, substanță halucinogenă la fel de periculoasă ca și cele enumerate mai sus fiindcă efectele fizice sunt comparabile cu cele produse de ecstasy sau cocaină, dar ceva mai ieftină – este foarte interesant. Așa cum am precizat în primul episod, Sărmășan își procura marfa de pe un site,care aparent comercializa oficial și legal substanțele psihotrope, substanțe care teoretic erau destinate doar cercetării în domeniile farmacologiei sau chimiei, și a ajuns la un moment dat să plătească în bitcoin.

Membri cei mai importanți erau Viorel Daniel Sărmășan, zis Bașa, Iosif Costin dar și iubita celui dintâi. La un moment dat, Costin și-a făcut propria rețea, însă nu a renunțat la Bașa, fiindcă acesta era de fapt cel care îi furniza drogurile.

Costin, omul de bază al lui Bașa

Costin a distribuit și vândut la greu droguri la cel puțin nouă persoane (șapte dintre acestea devenind martore în dosar, iar alte două au fost inculpate), “darși multor altor persoane fie cercetate în prezentul dosar penal, fie rămase încă necunoscute”, după cum au arătat procurorii.

Totodată, la grupul infracțional condus de Bașa au mai aderat încă șapte persoane, și ele ajungând inculpate în dosar, și care în perioada 2016 – 2017 au vândut droguri altor traficanți. Toate șapte au devenit persoane de încredere ale lui Sărmășan, de la care primeau cantități mari de droguri în vederea distribuirii, dar și pentru colectarea banilor obținuți de pe urma vânzării acestora. Banii erau remiși fie direct lui Sărmășan, fie iubitei acestuia.

“Fiecare dintre aceștia a obținut sume mari de bani din comercializarea de astfel de substanțe, întrucât inculpatul S.V.-D., zis Bașa, le vindea acestora gramul de substanță psihoactivă cu sume cuprinse între 50 – 80 de lei, distribuitorii vindeau mai departe gramul de substanță psihoactivă contra unei sume de 100 de lei, încasând astfel o cotă parte din “profitul” obținut. Faptul că aceste persoane erau considerate de încredere de către inculpatul S.V.-D., zis Bașa, rezultă și din împrejurarea conform căreia acest inculpat le vindea gramul de sare de baie la un preț apropiat de prețul de achiziție, care în realitate era diferit în funcție de substanța din categoria catinonelor cumpărată (de exemplu un gram de cristal ce conține 4- CMC  -clefedrona- poate fi achiziționat contra unei sume de cel mult 11 euro, adică 50 de lei (…) și putea fi vândut mai departe în Bistrița contra unei sume de 100 de lei)”, au arătat procurorii.

În timp, și parte din oamenii de încredere și-au făcut propria rețea, pe modelul lui Costin, însă fiecare își cunoștea foarte bine rolul în raport cu Bașa.

După ce i s-a retras partenerul, a intrat pe fir o altă membră

În septembrie 2016, Costin împreună cu iubita lui s-au retras din “afacere”, astfel că Sărmășan sau iubita lui au început să remită cantități mai mari de drog unei alte persoane, nu porționate ca până atunci.

“După ce primea cantitățile de substanță psihoactivă de la inculpatul S.V.D, zis Bașa, inculpata P. A.-G. le porționa singură sau cu ajutorul inculpatului V. A.-C.zis A., în cantități de sub 1 gram de substanță psihoactivă, le ambala în pliculețe cu sistem de închidere tip zip – lock, după care fie le remitea inculpatului V. A.-C. zis A., pentru a fi distribuite mai departe, fie le remitea altor traficanți sau consumatori de astfel de substanțe.

Inculpatul . A.-C. zis A., la rândul său, vindea pliculețele cu substanță psihoactivă, denumită în mediul infracțional “ sare de baie ” către inculpatul I. R. M., zis R., sau altor traficanți sau consumatori din Bistrița.

Inculpatul I. R. M., zis R., la rândul său prelua aceste plicuri ce conțineau sare de baie și le vindea mai departe către alți traficanți sau consumatori din Bistrița.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul S. V.-D., zis Bașa, avea autoritate asupra celorlalți inculpați prin faptul că le trasa acestora anumite «sarcini de lucru» sau le contura modalități de a facilita comercializarea mai ușoară a cantităților de substanțe psihoactive”, au mai precizat procurorii.

Conștient că poate fi înhățat, Bașa a fost extrem de precaut

Anchetatorii au mai arătat faptul că Bașa avea grijă ca marfa să nu îi fie furată de alți traficanți, astfel că în toamna lui 2015, pe când grupul era mai la începuturi, i-a cerut lui Costin să se mute în Bistrița, iar în 2016 i-a cerut acestuia de vreo trei ori să schimbe locuințele, întrucât devenise cunoscut “în rândul cumpărătorilor de substanțe psihoactive și totodată devenise o «pretabilă victimă» față de persoanele ce doreau să obțină astfel de substanțe prin furtul lor, prin folosirea sau nu a violenței psihice sau fizice”.

“Această modalitate de a obține substanțe psihoactive prin furt, în cercul traficanților și consumatorilor de substanțe psihoactive, poartă numele de «japcă» sau «intervenție». (…) Pe de altă parte s-a constatat că această schimbare frecventă a locațiilor de către inculpatul C. I. a avut la bază și încercarea inculpaților de a îngreuna descoperirea existenței grupului infracțional și a activității infracționale a acestuia de către organele judiciare”, au mai precizat procurorii, aceștia subliniind că Bașa era cel care suporta cheltuielile cu chiria.

Potrivit procurorilor, deși Bașa era șeful suprem al grupării, din cauză că iubita acestuia “muncea” și lua decizii cot la cot cu el, unii dintre traficanți o identificau pe ea drept șef.

“Tot inculpatul S. V.-D., zis Bașa, a fost persoana care a inițiat-o pe inculpata C. N. în domeniul depozitării, ambalării și distribuirii de substanțe psihoactive, întrucât anterior relației dintre cei doi inculpata C. N. nu luase în niciun fel contact cu astfel de substanțe.

De-a lungul timpului activitățile infracționale ale inculpatei C. N. au fost similare cu cele ale inculpatului . V.-D., zis Bașa, astfel încât, la un moment dat identitățile celor doi inculpați au ajuns să se suprapună în viziunea altor traficanți de astfel de substanțe, atunci când aceștia din urmă lansau comenzile concrete de substanță psihoactivă (a se vedea în acest sens folosirea poreclei de “ tuși ” de către inculpații V. C. și P. G. )”, au arătat anchetatorii.

Foloseau telefoanele și cartelele doar o lună

Pentru ca oamenii legii să nu dea de veste despre îndeletnicirile pe care le avea, Bașa i-a cerut lui Costin să își achiziționeze mai multe telefoane mobile și mai multe cartele tocmai pentru ca să nu fie interceptați.

“Mai mult de atât, pe parcursul urmăririi penale s-a constatat că inculpații . V.-D., zis Bașa, și C. N. R. la apartamentul situat pe (…) din Bistrița, în cursul anului 2016, au deținut foarte multe cartele telefonice emise de către reprezentanții tuturor rețelelor de telefonie mobilă ce activează în România, inculpații cumpărând foarte multe astfel de cartele deodată.

Din această împrejurare rezultă că ambii inculpați . V.-D., zis Bașa, și C. N. R. au desfășurat o activitatea infracțională deosebit de precaută tocmai pentru a nu fi descoperită întreaga rețea infracțională construită de către aceștia și nici activitatea infracțională a membrilor grupării infracționale, cei doi inculpați demonstrând astfel că ei cunosc foarte bine modalitatea de lucru a organelor de urmărire penale ce depun eforturi pentru prevenirea și combaterea traficului de droguri sau al traficului cu substanțe psihoactive, în speranța de a nu fi interceptate convorbirile lor telefonic”, au precizat procurorii.

Potrivit anchetatorilor, Bașa și Costin, după ce au pus la punct detaliile afacerii cu droguri, au început să folosească pentru comunicare un număr de telefon dedicat doar acestei activități, iar la intervale de circa o lună de zile Costin își schimba telefonul mobil, tocmai pentru a nu fi interceptat.

“Ideea schimbării cartelelor de telefon și a aparatelor mobile, la un interval de circa o lună de zile, a fost a inculpatului S. V. D., zis Bașa,  tocmai pentru ca activitatea lor infracțională la nivelul Bistriței să rămână necunoscută față de organele judiciare.

După cum se poate observa din actele dosarului nu există convorbiri telefonice interceptate directe între cei doi inculpați pe de o parte și alți traficanți pe de altă parte, împrejurare care denotă că cei doi inculpați doreau ca sfera membrilor grupului infracțional să rămână restrânsă la un cerc relativ mic de traficanți, tocmai pentru ca identitatea adevăraților livratori de astfel de substanțe să rămână necunoscută pentru traficanții din rangurile inferioare ale grupului infracțional organizat, în speranța respectării «legii tăcerii» specifică organizațiilor criminale.

Din actele dosarului s-a constatat că inculpatul S. V. D., zis Bașa, pe parcursul desfășurării activității infracționale a reușit să păstreze cercul restrâns al membrilor grupului infracțional, respectiv al membrilor care primeau și distribuiau către alți traficanți sau chiar consumatori cantități mari de substanțe psihoactive reușind astfel să se limiteze cel puțin la inculpații C. I., C. N., P. P., D. N., Ș. C., P. R. D., P. A. G. considerați «de încredere» de către inculpatul S. V. D., zis Bașa,.

Modul precaut al inculpaților S. V. D., zis Bașa,și C. N. de a – și desfășura activitatea infracțională în cadrul grupului infracțional rezultă și din faptul că deși ambii inculpați au folosit de-a lungul timpului un laptop și mai multe telefoane mobile pentru a da comenzile de substanțe psihoactive, pentru a primi informațiile necesare pentru efectuarea plăților coletelor cu substanțe psihoactive din partea reprezentanților www.(…) efectuării perchezițiilor informatice nu au fost descoperite “urme” ale acestor activități, în istoricul navigării pe internet, ceea ce demonstrează că cei doi inculpați, anterior datei de 02.03.2017 «au avut grijă» să șteargă toate aceste informații în scopul înlăturării răspunderii penale”, au mai menționat procurorii.

Cu toate acestea, cu ocazia perchezițiilor informatice, anchetatorii au identificat suficiente elemente care să probeze activitatea infracțională a lui Bașa și acoliților săi.

Procurorii au mai descoperit că Sărmășan le-a cerut iubitei sale, dar și unei alte fete din gașcă, om de încredere a celor doi, să își instaleze în propriile lor telefoane mobile o aplicație denumită WICKR ME cu ajutorul căreia cei trei să corespondeze exclusiv și prin care cea din urmă să comande marfa.

“Această aplicație WICKR ME este o aplicație special concepută pentru a fi folosită la aceste activități clandestine întrucât în setările sale se află o componentă specială ce șterge în mod automat orice conversație scrisă între persoanele utilizatoare, tocmai în vederea «ștergerii de urme»”, au explicat procurorii.

Respectiva membră, P.P.G., devenită om de încredere a celor doi după ce Costin și iubita lui s-au retras, primea cantități mari de sare de baie, respectiv 20-30 de grame, pe care o porționa și ambala în plicuri pretabile a fi vândute la gram, contra sumei de 100 lei.

În toamna lui 2016 a început să plătească cu bitcoin

“Afacerea “ i-a înflorit repede și tare, astfel încât, Bașa a ajuns prin vara lui 2016 să facă comenzi de droguri de câteva mii de euro, iar începând din noiembrie același an a început să plătească marfa prin folosirea de bitcoin.

“Se apreciază că inculpații S. V. D., zis Bașa, și C. N. au decis să facă plățile coletelor cu substanțe psihoactive prin utilizarea de BITCOIN tocmai pentru că prin intermediul serviciilor tip Western Union cei doi inculpați și membrii anturajului lor infracțional aveau deja realizate în anul 2016 foarte multe transferuri de bani din Bistrița în țări ca Olanda sau Polonia, locațiile unde aparent ar fi locuit efectiv livratorii de astfel de substanțe psihoactive.

Pe de altă parte se apreciază că inculpații S. V. D., zis Bașa, și C. N. au decis să realizeze plățile substanțelor psihoactive prin intermediul monedei electronice, denumite BITCOIN, tocmai pentru a nu mai apela la diferite persoane din Bistrița să realizeze efectiv transferurile de bani tip Western Union ( a se vedea în acest sens situația transferurilor de bani realizate și prin folosirea martorei A. A. din cursul anului 2016), întrucât orice astfel de transfer «lasă urme» ușor identificabile de către organele judiciare, totul în scopul continuării activității infracționale de acest gen și al îngreunării descoperirii acesteia de către organele judiciare.

Această modalitate de plată a fost stabilită de comun acord de către cei doi inculpați S. V. D., zis Bașa,și C. N. R. după «retragerea din afacere» a inculpaților C. I. și P. P.”, au mai arătat procurorii.

Până să se retragă din afacere Costin, fiindcă acesta a devenit foarte cunoscut pe piața drogurilor și exista riscul să fie descoperit întreg grupul, Bașa, extrem de precaut, a început să îi livreze marfă printr-un alt traficant (care nu a fost găsit de procurori în timpul urmăririi penale), acesta livrând droguri și altor membri din grup pentru a fi vândute mai departe.

Cum au intrat pe fir anchetatorii prin investigatori sub acoperire, vă vom arăta într-un material viitor.

Post-ul Cum a pus Bașa stăpânire pe piața drogurilor din Bistrița-Năsăud! (II) Modul de acțiune a traficanților apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Piața inelelor de logodnă, în special a celor cu diamant, este într-o continuă dezvoltare. A devenit cât se poate de obișnuit ca cererile în căsătorie să fie însoțite de splendidele inele de logodnă cu diamant, ceea ce i-a determinat pe deținătorii de magazine de bijuterii să aducă în portofoliul lor cât mai multe modele de astfel de inele.

Inelul de logodnă cu diamant – o alegere mereu inspirată

Atunci când cumperi un inel cu diamante, materialul din care banda este realizată are o importanță la fel de mare precum piatra însăși. Totuși, fie că este vorba de aur alb sau de aur galben, diamantul este cel care oferă identitate vizuală bijuteriei, iar alegerea acestuia trebuie să se facă astfel cu atenție.

Devenit foarte popular în anul 1867, atunci când s-au descoperit zăcăminte considerabile în Africa de Sud, diamantul a reușit să dea naștere unor adevărate mituri și obiceiuri. De pe urma acestora s-a înmulțit și numărul oportuniștilor, care profită de lipsa de informare a oamenilor oferindu-le acestora diamante false. Tocmai de aceea, atunci când cumperi un inel de logodnă cu diamant cel mai important lucru pe care trebuie să îl ai în vedere este calitatea pietrei prețioase.

Cum stabilești dacă un inel de logodnă cu diamant este de calitate?

Cea mai simplă variantă este să îi verifici cei 4C (colour, cut, karat weight, clarity). Nu vei putea face însă acest lucru singur. Așadar, va trebui să mergi la un gemolog care să îi facă o analiză completă. Sistemul celor 4C este perfecționat încă din anii ‘50, de către Institutul American de Pietre Prețioase, și se bazează pe importanța a 4 caracteristici esențiale ale diamantului: greutatea (caratul), culoarea, claritatea și tăietura. Aducem, în continuarea, câteva informații prețioase despre fiecare.

Caratul. Cu siguranță ai auzit de inelele de logodnă cu diamant de 3, 5 sau 7 carate. Spre deosebire de aur, unde caratele definesc cantitatea de aur pur din bijuterie, asociate diamantelor caratele fac referire la greutate. Un carat este echivalentul a 1/5 dintr-un gram, ceea ce înseamnă că un diamant de 5 carate are 1 gram. Deși este tentant să crezi că valoarea unei pietre prețioase este dată de mărime, greutatea este cea care contează cu adevărat. Important! Valoarea diamantelor nu este direct proporțională cu greutatea lor. Un diamant de 2 carate este, de regulă, mult mai valoros decât două diamante de 1 carat.

Culoarea. Este cea de-a doua caracteristică importantă. Conform diagramei gradelor de culoare a diamantelor, cu cât acestea sunt mai incolore, cu atât valoarea lor este mai mare. În clasificarea diamantelor în funcție de culoare se folosește scala diagramei, notată cu litere de la D la Z. Gradul D de culoare va fi atribuit unui diamant cu o valoare mai mare, în timp ce unul caracterizat de gradul Z va avea cea mai scăzută valoare din punct de vedere al culorii.

Claritatea. Această caracteristică măsoară micile imperfecțiuni regăsite în diamante. Este bine de știut faptul că, în general, aproape orice diamant natural are imperfecțiuni. Tocmai de aceea, dacă descoperi un diamant perfect clar, există toate șansele ca acesta să fie creat artificial.

Tăietura (Cut) . Este ultima caracteristică importantă, care definește gradul de strălucire al pietrei. Diamantele sunt foarte greu de tăiat, ceea ce face ca obținerea unei tăieturi perfecte să fie destul de dificilă. Un diamant tăiat corect reflectă lumina prin partea de sus, creând o senzație de strălucire puternică. Briliantul (sau diamantul rotund) este diamantul cu cea mai apreciată tăietură. Acesta are 58 de fețe și scoate foarte bine în evidență strălucirea pietrei prețioase.

Scurtă istorie a diamantului

Pentru a putea înțelege de ce a ajuns diamantul să fie atât de important și de scump și de ce logodnicii obișnuiesc să își ofere inele de logodnă cu diamant, este important să cunoști o mică parte din istoria acestei pietre prețioase.

Obiceiul de a oferi inele pentru oficializarea logodnei datează încă din Egiptul Antic. Pe atunci, bijuteriile erau realizate din aur sau argint și erau un indicator al statutului social. Diamantul a apărut însă în peisaj mult mai târziu. Abia la începutul secolului XIX logodnele și cererile în căsătorie din familiile bogate erau însoțite de inele cu diamante. Pe atunci însă, costul unei astfel de bijuterii era uriaș. Abia în 1867 diamantele au început să fie accesibile unui public mai larg. Astăzi diamantele sunt ceva mai accesibile ca preț, iar modelele de inele de logodnă cu diamant sunt din ce în ce mai variate.

Alege să îi oferi partenerei un astfel de inel! Pentru a te asigura că faci o investiție rentabilă și avantajoasă, îți recomandăm să arunci o privire pe site-ul e-ring.ro. Portofoliul bogat în bijuterii diafane, delicate și realizate cu foarte mult bun gust îți va ușura cu mult decizia.

Post-ul Cum alegi inelul de logodnă cu diamant perfect? apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Atunci când te afli la început de drum în arta croitoriei sunt câteva elemente de care nu te poți lipsi, elemente care te vor ajuta să deprinzi mai rapid tehnicile de coasere, de prindere și măsurare. Dintre acestea, bineînțeles că vorbim despre o mașină de cusut profesională, care aproape că face munca în locul tău, dar și despre tiparele de croitorie.

De ce este necesar să ai tipare pentru pantaloni, bluze, rochii…

Fie că vorbim despre un tipar pentru pantaloni clasici, despre unul de bluză sau de tipare de fuste, veste sau sacouri, acestea sunt practic ghidajul oricărui pasionat sau începător pentru a duce la alt nivel hobby-ul. Desigur, și aici discutăm despre categorisire: tipare de haine pentru dame, pentru bărbați, pentru fetițe sau pentru băieței.

În orice caz, de îndată ce înveți cum să le folosești, vei vedea că nu te vei mai putea dezlipi de ele. De altfel, a folosi un tipar de pantaloni pentru damă sau de bluză bărbătească, de exemplu, nu este foarte dificil, ba din contră. Adevărata iscusință a croitorului este pusă în valoare în momentul în care piesele decupate după tipar trebuie îmbinate perfect. Aici intervine necesitatea unei mașini de cusut performante.

Mașina de cusut ideală pentru începători

Vorbind despre începătorii care nu au încă cunoștințele necesare pentru a achiziționa sau folosi mașinile de cusut ultra profesionale, ei trebuie să se orienteze către modele de bază, cu funcții simple. O mașină de cusut ieftină, dar de calitate, poate fi un început excelent, dat fiind faptul că investițiile financiare în acest hobby vor crește treptat, cu timpul.

În ceea ce privește producătorul, utilizatorii trebuie să acorde o atenție sporită acestui aspect, căci de brandul mașinii de cusut depinde performanța acesteia. Există numeroase modele de mașini de cusut industriale la prețuri foarte accesibile, dar și semiprofesionale și profesionale, fabricate de cei mai cunoscuți producători, cum ar fi Brother, Bernette by Bernina, Baby Lock, Burda Style, Prym etc.

Pe scurt, mașina de cusut ideală pentru începători trebuie să fie din categoria medie spre profesională, să fie realizată de un producător de renume și să fie disponibilă la un preț accesibil.

Recomandări de mașini de cusut pentru începători

• Mașina de cusut Brother Innov-is 15

Este o mașină de cusut de ultimă generație, fiind destinată atât uzului casnic, cât și celui profesional. Ușurința de utilizare, varietate de cusături oferită, ecranul LCD intuitiv, viteza de coasere de 850 de împunsături pe minut și celelalte funcții complexe sunt atuuri pe care pasionații artei croitoriei le vor aprecia în mod deosebit.

• Mașina de cusut Brother HF27

Caracteristicile superioare de funcționare ale acestui model de mașină de cusut, special conceput pentru uz casnic, sunt demne de luat în considerare. Începătorii sau creatorii vestimentari aflați la început de carieră vor găsi în acest model tot ceea ce au nevoie, deși nu este o mașină de cusut industrială în adevăratul sens al cuvântului: 27 de tipuri de cusături, viteză de lucru considerabilă de 800 de împunsături pe minut, iluminarea zonei de coasere, motor de 51W, suprafață de lucru convertibilă plan/braț, buton pentru coasere înapoi și multe altele.

• Mașina de cusut Bernette Sew & Go

Acest model minimalist premiat pentru design este special conceput pentru începătorii care au nevoie de utilitatea acesteia doar pentru mici retușuri sau creații simple. Cu 10 modele de cusături utilitare, pentru nasturi sau fermoare, cu un buton de coasere inversă, cu sistemul de bobinare rapidă și blat de lucru detașabil, mașina de cusut Bernette Sew&Go disponibilă la un preț foarte bun, este unul dintre cele mai accesibile modele pentru începători, atât din punct de vedere financiar, cât și funcțional.

Pe modelele prezentate anterior, dar și pe altele, inclusiv mașini de cusut industriale, le poți descoperi pe site-ul magazinului Bro Rom, cel mai vechi furnizor Brother în România. Portofoliul companiei cuprinde mașini de cusut industriale noi, la preț corect, mașini de cusut pentru începători, dar și aparate 2 în 1, piese adiționale necesare activității de coasere sau tipare de croitorie diverse.

Decoperă pe brorom.ro gama de mașini de cusut industriale și cea a mașinilor cu funcții simple, de bază, destinate începătorilor și alege modelul potrivit nivelului tău de experiență!

Post-ul Tiparul de pantaloni și mașina de cusut – importante pentru croitorii începători? apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Administraţia Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABA Someș-Tisa) realizează în regim de urgenţă lucrări pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada februarie-mai 2019 pe cursurile de apă din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Satu Mare și Cluj.

Ioana Diaconescu, directorul ABA Someș-Tisa și Victor Sandu, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au inspectat o parte din aceste obiective de investiții, realizate din fonduri  provenite de la bugetul de stat, prin Hotărârea nr. 441/2019:

– Înlăturarea efectelor produse de inundaţii pe râul Bârgău la Tiha Bârgăului, investiție în valoare de 5 milioane de lei cu TVA;

– Înlăturarea efectelor produse de inundaţii pe râul Bistriţa la Prundu Bârgăului, investiție în valoare de 8,2 milioane de lei cu TVA;

– Înlăturarea efectelor produse de inundaţii pe Valea Budac, la Budacu de Jos, investiție în valoare de 39 milioane de lei cu TVA;

– Înlăturarea efectelor produse de inundaţii prin măsuri de stabilizare a albiei râului Şieu la Şieuţ, investiție în valoare de 11,3 milioane de lei cu TVA;

– Înlăturarea efectelor produse de inundaţii prin măsuri de stabilizare a albiei râului Şieu la Şieu, investiție în valoare de 11,3 milioane de lei cu TVA;

– Înlăturarea efectelor produse de inundaţii prin măsuri de stabilizare a albiei râului Şieu la Mărişelu, investiție în valoare de 21 milioane de lei cu TVA​​;

– Refacerea capacităţii de tranzitare a viiturilor pe Valea Buduşel la Cetate, investiție în valoare de 6 milioane de lei cu TVA.

– Înlăturarea efectelor produse de inundaţii şi creşterea capacităţii de tranzitare a râului Dipşa la Lechinţa, investiție în valoare de 10,5 milioane de lei cu TVA;

– Refacerea capacităţii de tranzitare a viiturilor pe râul Dipşa la Teaca, investiție în valoare de 22,5 milioane de lei cu TVA​​.

„Apreciez faptul că lucrările aflate în execuție se încadrează în termenele prestabilite și că, în unele locuri, constructorii își desfășoară activitatea chiar și în timpul nopții. Reiterez, principalul obiectiv al ANAR este acela de a pune în siguranță cetățenii, bunurile acestora, obiectivele social–economice și infrastructura, astfel încât să limităm cât mai mult efectele unor posibile inundații viitoare. În actualul context al schimbărilor climatice, specialiștii ANAR monitorizează în permanență atât nivelul cursurilor de apă, cât și zonele în care, în urma unor ploi cu debite istorice, ar putea apărea probleme„, a afirmat  directorul general al ANAR, Victor Sandu.

Post-ul Lucrările de urgență pentru înlăturarea efectelor indunațiilor din primăvară, în desfășurare! Șefii de la Apele Române au fost în inspecție apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Un bărbat din Bistrița a fost reținut de polițiști, luni, din cauză că s-a urcat la volan fără a avea permis de conducere și, în plus, era rupt de beat. Bărbatul riscă să ajungă după gratii pentru următoarele 30 de zile.

În această dimineață, polițiștii Biroului Rutier din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud au dispus reținerea pentru 24 ore a unui bărbat de 42 de ani din Bistrița, pe care îl cercetează pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

„Bărbatul a fost depistat de polițiști în Bistrița, în timp ce conducea un autoturism, deși nu deține permis de conducere. Totodată, fiind testat cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de aproape 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat„, a declarat Crina Sîrb, purtătorul de cuvânt al IPJ Bistrița-Năsăud.

Polițiștii au întocmit dosar penal și continuă cercetările, iar în cursul acestei zile îl vor prezenta pe bistrițean instanței, cu propunere de arestare preventivă.

Post-ul Bistrițean rupt de beat și fără permis, reținut de polițiști apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Lucrările de asfaltare „din bordură în bordură” a celor 47 de străzi din municipiul Bistrița au fost finalizate, a anunțat, luni, viceprimarul Cristian Niculae, într-o conferință de presă. Pe același model, anul viitor urmează să fie asfaltate alte 50. 

Investiția pentru cele 47 de străzi se ridică la 6,4 milioane lei, adică aproximativ 1,3 milioane euro și însumează 17,5 kilometri (o suprafaţă de peste 122.000 mp). Viceprimarul municipiului Bistrița, Cristian Niculae, a precizat că cele 47 de străzi au fost selectate în funcţie de gradul de uzură al carosabilului, având în vedere faptul că pe unele dintre ele nu s-au mai făcut reparații capitale de peste 30 de ani, ci doar peticiri, dar şi de condiţia ca acestea să nu fie incluse în proiecte de investiţii cu finanţare europeană, precum Linia Verde, Pistele pentru ciclişti şi Reconfigurarea axei de transport pe traseul strada Gării – Bulevardul Decebal –  Andrei Mureşanu – Năsăudului.

„Au fost lucrări de reparaţii curente, doar cu înlocuirea stratului de uzură, ceea ce ne-a permis să lucrăm repede şi eficient, fără a deranja traficul rutier. Toate străzile care au fost asfaltate beneficiază de un termen de garanţie de doi ani de zile din partea constructorului. A fost un proiect ambiţios, mulţi nu credeau că e realizabil. Nu credeau că într-o vară se poate realiza un asemenea proiect. Am gestionat bine calendarul de lucrări, chiar dacă în lunile mai şi iunie a plouat foarte mult. (…) În prezent se lucrează la ridicarea gurilor de canal la nivelul carosabilului. Ne-am concentrat foarte mult la turnarea asfaltului, pentru a nu ne prinde sezonul rece. La peste 100 de guri de canal se intervine pentru a fi ridicate la nivelul carosabilului„, a precizat Cristian Niculae.

Potrivit acestuia, în 2020 alte 50 de străzi vor fi asfaltate din bordură în bordură. Este vorba despre străzile Andrei Mureșanu, Aleea Șieului, Arțarilor, Agronomului, Apicultorilor, Baba Novac, Bârgăului, Călimani, Caraiman, Carpați, Cezar Boliac, Cimitirului, Cloșca, Codrișor, C.R. Vivu, Crișan, Decebal, Dimitrie Cantemir, Dumitrei Vechi, Eroilor, Florilor, Garoafei, Grănicerilor, Gh. Pop de Băsești, Horea, Ion Vidu, Iosif Vulcan, Irisului, Ion Pop Reteganul, Înfrățirii, Lavandei, Magnoliei, Mărăști, Mărășești, Mesteacănului, Mușcatei, Năsăudului, Nicolae Drăgan, Ostașului, Panait Cerna, Păcii, Pescarilor, Poligonului, Romană, Strâmbă, Subcetate, Țibleșului, Tudor Vladimirescu, Valea Budacului, Vasile Lupu.

„Dacă până în primăvară nu semnăm contractul de finanţarer pentru proiectul european de Reconfigurare a axei de transport pe axa Gării – Decebal – Andrei Mureşanu – Năsăudului, capul de afiş al acestei liste vor fi cele patru străzi. (…) Vreau să precizez că 13 din cele 50 de străzi alese pentru anul viitor sunt incluse în proiectul Piste pentru ciclişti şi pe măsură ce acest proiect se va derula, după ce vom amenaja pistele – contractul de finanţare este semnat, suntem în achiziţie publică cu desemnarea constructorului – vom turna şi îmbrăcămintea asfaltică. Pentru celelalte 37, investiția este estimată la 6,5 milioane lei. Anul viitor după asfaltarea celor 50 de străzi voi veni si cu un proiect de modernizare a trotuarelor și schimbare a bordurilor unde este nevoie”, a declarat viceprimarul Niculae.

Post-ul Viceprimarul Niculae anunță finalizarea lucrărilor de asfaltare pe cele 47 de străzi! Urmează alte 50, anul viitor apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Trei tineri din Rodna, dintre care unul minor, sunt anchetați de polițiști, pentru furt calificat, furt în scop de folosință și conducerea unui vehicul fără permis de conducere. În urmă cu două nopți, cei trei au furat dintr-o locuință un telefon mobil, bani, cheile unui autoturism, dar și autoturismul propriu-zis, pe care l-au abandonat ceva mai târziu pe o stradă din comună. 

În urma cercetărilor efectuate în cadrul unui dosar penal, polițiștii Postului de Poliție Rodna au identificat trei tineri cu vârste cuprinse între 16-20 de ani, toți din localitate, bănuiți de comiterea mai multor infracțiuni. 

„Din cercetările efectuate de polițiști, a rezultat faptul că, în noaptea 5/6 octombrie a.c., cei trei ar fi sustras din locuința unui tânăr de 18 ani un telefon mobil, o sumă de bani și cheile unui autoturism, pe care ulterior l-au sustras din curtea locuinței„, a declarat Crina Sîrb, purtătorul de cuvânt al IPJ Bistrița-Năsăud.

Totodată, polițiștii au stabilit faptul că doi dintre tineri, unul în vârstă de 16 ani, celălalt de 20 de ani, ar fi condus autoturismul sustras, deși nu dețin permis de conducere, după care l-ar fi abandonat pe raza localității Rodna.

Polițiștii au recuperat în totalitate prejudiciul, iar cercetările sunt continuate de polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi, sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat, furt în scop de folosință și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Post-ul Trei rodneni au furat o maşină, un mobil şi bani și-apoi au purces la plimbare! Acum au dosar penal apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Viceprimarul municipiului Bistrița a anunțat că în ultimii trei ani au fost modernizate 19 străzi de pământ, iar alte 11 străzi vor fi modernizate anul viitor. În municipiu mai există însă 99 de străzi de pământ, multe dintre ele private sau parțial private, unde municipalitatea nu poate derula lucrări de investiţii din bani publici.

Cele 11 străzi care urmează să fie modernizate anul viitor, au proiectul tehnic şi toate documentaţiile finalizate, deci poate începe lucrul cât de repede, susține viceprimarul Cristian Niculae. Este vorba despre străzile Simfoniei, Răsăritului, Remus Cristian Bucur, Dinu Lipatti, Valea Căstăilor, Viile cu Pomi, Gheorghe Dima, Vasile Lucaciu, Orizontului, Ion Căian, Tărpiului.

“Multe dintre ele sunt în licitaţie pentru achiziţia lucrărilor, execuţia va demara în primăvara anului viitor. Avem 19 străzi de pământ care sunt acum în proiectare, unde lucrul va începe clar în 2021”, a spus edilul bistrițean.

Cele 19 străzi sunt Sec. 3 Sărata – Pădurii, Sec. 4 Sărata, I. Pop Reteganul, Bela Bartok, Secundară Unirea (Morii), Zăvoaie, Jupiter, Podgoriei, Viorelelor, Tabără, George Barițiu, Lempeș, Crângului, Sec. 12 Viișoara (din DN 17 la cimitir), Nouă Viișoara, Filip Cristian Petru, Apusului, Școlii și Prundului.

Potrivit lui Cristian Niculae, în Bistriţa mai sunt 99 de străzi de pământ private sau parţial private, unde Primăria Bistriţa nu poate derula lucrări de investiţii din bani publici.

“Mulţi cetăţeni nu ştiu că strada lor nu este în domeniul public. Din acest motiv am decis montarea unor panouri de informare pentru cetăţenii care locuiesc pe acele străzi, pentru ca ei să afle că strada lor nu este publică. Acestea vor fi amplasate la intrarea pe fiecare stradă privată sau parţial privată. Degeaba avem noi o parte din corpul străzii, dacă nu avem toată strada, Primăria nu poate face jumătate sau o porţiune de stradă. Trebuie să existe un consens şi toată strada să fie trecută în domeniul public”, a spus viceprimarul bistrițean.

Acesta a explicat că sunt trei paşi pe care bistriţenii îi pot face pentru ca strada lor să treacă în domeniul public.

“În primul rând trebuie ca toţi proprietarii de pe stradă să ajungă la un consens, ca strada lor să fie donată Primăriei. Prin serviciile experţilor topografi autorizaţi, terenul se dezmembrează în două parcele, una în corpul străzii şi cealaltă în curtea proprietăţii (n.r. – pe cheltuiala cetăţenilor). După dezmembrare în două parcele, proprietarii trebuie să facă o adresă către Primăria Bistriţa cu informarea intenţiei lor de a dona această parcelă în domeniul public, cu un extras CF. Este bunul lor, ei decid ce fac cu el. Primăria Bistriţa acceptă această donaţie prin hotărâre de Consiliu Local şi semnează acceptarea donaţiei la notar, aceste costuri fiind primele costuri care pot fi suportate de administraţie”, a explicat Niculae.

El a mai precizat că, aceste informaţii vor fi furnizate celor interesaţi şi la numărul de telefon postat pe un panou de informare, care va fi amplasat la intrare pe fiecare stradă.

„Investiţiile din bani publici se pot face doar pe domeniul public. În patru-cinci ani, sperăm să modernizăm toate străzile de pământ a municipiului Bistriţa”, a mai afirmat Cristian Niculae.

Post-ul În următorii doi ani, 30 de străzi de pământ vor fi asfaltate! Ce se întâmplă cu cele private apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Un bărbat care a încercat să repare un un cablu de telefonie mobilă, a suferit un accident după ce stâlpul pe care s-a urcat s-a rupt. Acesta a ajuns la spital pentru investigații. Bărbatul era angajatul unei firme de telefonie.

Accidentul s-a petrecut pe strada Cetății din municipiul Bistrița, unde doi angajați ai unei firme de telefonie au mers să repare un cablu defect. Unul s-a urcat pe stâlp, însă a căzut cu tot ce acesta.

Bărbatul a fost găsit de echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD, conștient. După ce a fost stabilizat, el  transportat la UPU SMURD Bistrița pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au demarat o anchetă  pentru stabilirea împrejurărilor în care un bărbatul s-a accidentat.

Conform primelor date, bărbatul, angajat al unei firme de telecomunicații, ar fi efectuat verificări la fibra optică, moment în care stâlpul a cedat, iar bărbatul a căzut. Totodată, a fost sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă în vederea efectuării verificărilor de specialitate.

Post-ul Angajat al unei firme de telefonie, accidentat! A căzut cu tot cu stâlpul pe care se urcase să repare o defecțiune apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.